Aleksandr Sergheevici Pușkin – Careta Vieții
Deși purtând o grea povară,Careta luneca ușor.Brav vizitiu, cu barba rară,Ne poartă timpul parcă-n zbor.Trântiți în pernele caretei,Preabucuroși de-orice-ntâmplări,Strigam: -„Hai mâna-n…!”Sătui de somn și desfătări.Dar scade râvna la amiază.Ne-a zdruncinat acest proclet.Costișe, râpi ne bagă-n groază.Strigăm: -„Nebune, mai încet!”.Careta-n zbor întins ne poartă.Spre seară ne-am obișnuit.Ajungem moțăind la poartă-Iar timpu-aleargă nesfârșit.