capul legat de soare

Dar am râs atât de luminos între hamurile iernii,Cuvintele trezite pe gingiile zăpezii,Și umbra între cristale ca o rufă înghețată,Până ce capul în aerul greu îl legi puternic de soare.O! Flacăra rece în mâini ca un bulgăre de zăpadă,Și-un viitor văratec în strălucirea surprinsă,Așa focul se dezbracă de flacără ca de-o păstaieȘi rămâne numai, mazăre, … Citește mai mult