https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/alexandru-philippide-cantecul-nimanui https://versuri.pro/alexandru-philippide-cantecul-nimanui#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000 http://versuri.pro/?p=7983 →]]> Deo ignoto!.
Revolta-i stearpă, visul e schilod!.
De vorbă vreau să stau acum cu tine,
Tu, care-ai plămădit pe om din glod!.
Mi-am aruncat nădejdile în mine,
Credinţa să mi-o prind ca-ntr-un năvod;
Dar n-am găsit decât străvechi suspine.
Am râs atunci de visul meu nerod,
Şi-nspăimântat m-am ridicat din mine.
Tu, care-ai plămădit pe om din humă,
Spre tine-acum nădejdea mea se-ndrumă.
Adânc şi mult te-am căutat: nu te-am găsit.
Belşug de vis în mine port – şi-s obosit.
Prăpăstii largi în mine au deschis
Mormânt adânc belşugului de vis.
Mormântul tău în mine s-a deschis!.
Mi-e sufletul o năruire de statui.
Le-aud cum cad, fărâmă cu fărâmă.
Vecii de vis în mine se dărâmă,
Făclii aprinse-n templul Nimănui!.
Sătul de-avântul van, de visul mic,
Îmi voi ciopli statuie din Nimic,
Gândind la cei ce inima în două
Şi-au frânt-o şi ne-au dat din ea şi nouă,
– La cei cu zâmbet bun de mucenic,
Ce-au plămădit din soare pâinea nouă.
Mormânt adânc belşugului de vis,
Prăpăstii largi în mine s-au deschis.
Făclii aprinse-n templul Nimănui,
Le-aud cum cad, fărâmă cu fărâmă.
Mi-e sufletul o năruire de statui.

]]> https://versuri.pro/alexandru-philippide-cantecul-nimanui/feed 0