Mi-ai dat, mamă, cântecul
Să-mi mângâie sufletul
Până cresc frații mei doi
Să cântăm, măicuță, noi!

Să cântăm, să hăulim
Pentru lumea ce-o iubim.

Ă, lă, uă, fata mea,
Pune-n cântec inima.

Cum ai pus și dumneata.

Pune nopțile cu stele.

Și omul cu doruri grele.

Pune câmpul cu izvoare.

Și omul cu supărare.
Ă, lă, uă, uă, măi,
Să răsune-n munți și văi,
Totdeauna cântecul
A vindecat sufletul,
Peste lacrimi a cernit
Dor de viață și iubit.