Georg Trakl – Tristețe
Nălucă-i, după-amiaza-al lumii chin.Barăci pustii în brun le-ascund grădini.Pe ars gunoi mai licăresc lumini,Doi adormiți spre casă, suri, se țin.Pe pajiști stinse-aleargă un copilȘi ochii negri-i joacă pe furiș.Cad tulburi stropi de aur din tufiș.Trist un bătrân se-ntoarce-n vânt, umil.În seară peste capul meu SaturnTăcut îndreaptă un destin sărac.Se trage-un câine după un copacȘi Domnu-și … Citește mai mult