Rainer Maria Rilke – Dimineața Venețiană

Dedicată lui Richard Beer-Hofmann.Ferestre princiare-n desfătarezăresc ce ne obosește uneori:cetatea care-ntruna, unde aparedin cer pe val o rază, dând splendori,se zămislește, fără-a fi cândva.Și toate diminețile i-aratăopalele ce ieri le mai purta,și-imagini din canaluri scot îndatăși-și amintesc aici de altădată:atunci consimte și se-ntinde-așa,ca nimfa ce lui Zeus i-a cedat.Cerceii îi răsună-n aurore;ea-și urcă-ncet San Giorgio … Citește mai mult

Cincinat Pavelescu – Veneția

Veneția adoarme-n valuri…Pe când amurgul trist răsfrânge,Pe mare-n larg și spre canaluri,O lată purpură de sânge,Brodată-n aur și luminăCa vechea-i mantă de regină!Nimic nu mai ne-aduce-aminteDe viața ei de glorii plină,Decât bătrânele morminteȘi catedralele-n ruină;Și glasul mării ce străbatePustiul vechilor palate.Și când Veneția blajinăDuios se tânguie de soartă,Pe turle, blonda lună plinăS-așază-n mila ei supremă,Ca … Citește mai mult