George Topârceanu – Călimara

Călimara.Mi-ai dăruit, frumoasă doamnă, o călimară de argintCu două guri întunecate, ca două porţi de labirint,Prin care gândurile mele s-or afunda neştiutoareŞi-adesea n-or găsi ieşire din bezna umedă, la soare.Cu două guri ca de fântână, din care ultimul meu vis,Scafandru mic, privind cu spaimă spre fundul negrului abis,Va încerca, zadarnic poate, s-adune înşirată-n salbeRecolta de … Citește mai mult