Marin Sorescu – Câini
Părăsiți pe gânduri, câini dezmoșteniți,Scrutează cerul și așteaptă-n van.Stăpânii i-au uitat, proptind grăbiți,Pe ușa-nchisă câte-un bolovan.Ei nu au lotci și delta e ocean.Înoată printre sloiuri, istoviți.Adulmecă mirosuri vechi de-un an,De foame și de valuri hăituiți.Ei înșiși parcă-s plaiuri care latră.Până când limba li se face piatrăȘi Dunărea-i depune, lin, în mare.Dar câte unul biruie-n vâltoare:Ajunge-acasă … Citește mai mult