Versuri corectate și adnotate
Din inima matale multe rânduriDe stânjenei, bunicule, crescură……Și te-am uitat, că zilele cu urăNe-ntâmpinau… și nopțile cu gânduri…E-adevărat că seara, din portrete,Ni se părea cu jale că priveai;Dar ne gândeam: „Desigur că-i în rai…”Și ne-ntorceam cu fața la perete…
Nu e nimeni, vă spun eu,Cum e bunicuțul meu.Îmi spune câte-o povesteȘi îl ascult mereu.Îmi spune câte-o povesteȘi îl ascult mereu.Refren: Bunicuții. Bunicuții.Sunt bunicuții mei.Bunicuții. Bunicuții.Mi-e tare drag de ei.Nu-i pe lume nimenea,Cum e bunicuța mea.Totdeauna de la joacăEa vine să mă ia.Totdeauna de la joacăEa vine să mă ia.Refren: Bunicuții. Bunicuții.Sunt bunicuții mei.Bunicuții. Bunicuții.Mi-e … Citește mai mult
Treaz ca pasărea, din zori,Statuie cu miei, cu flori,Aplecat puţin ca spicul…Tare drag îmi e bunicul!
Bunicul obișnuia să spună:“Viața este uimitor de scurtă”.Îmi năvălește acum în memorieși de-abia înțeleg, de exemplu,cum un tânăr se poate hotărîsă călărească spre satul vecinfără a se teme deloc– neluând în seamă nenorocirile posibile –ca durata unei vieți obișnuitedecurgând sub semnul norocului, nu ajungenici pe departe pentru o asemenea călătorie.
Bunicul meu aici se odihnea odată.Pe banca de lemn rustic așază-te și tu,Fetița mea, pe locul în care-n vremi stătuȘi mama — o fetiță ca tine — cu-al ei tată.Privește dealul unde trăirăm în trecut,Și capul drag pe brațu-mi proptit, așa, ți-l lasă.Încape toată via și vechea noastră casăÎn sufletul tău tânăr din alte vremi … Citește mai mult
Vine Alinuța acasă și-i găsește pe toți plângând.– Ce ați pățit mai?– A murit bunicu’..– Cum așa?– Păi, să vezi.. l-am adus să vadă și el casa. Era pe balcon și s-a dărâmat cu el.– Și-a murit bunicu’!– Nu.. a căzut, da’ s-a prins de tocu’ de la geam.. a alunecat și iar a căzut..– … Citește mai mult