boala incurabila – Versuri.pro

Marin Sorescu - Arăt Atât de Îngrozitor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Arăt atât de îngrozitor
Încât pierd mult timp
Consolându-i pe cei
Care vin să mă vadă.
Țipă, își pun mâinile la ochi,
Blestemă.
„De ce tocmai tu”, se răstesc la mine.
Doamne, unde ești, Tu exiști?.
Eu încerc să le ridic moralul
— Ei, lăsați, nu-i chiar așa cum vi se pare.
Săptămâna trecută arătam și mai rău
Boala e boală, totuși.
Face ravagii, unde se încuibă
Și la urma, urmei, toți murim
Și vorba lui Hamlet: „Dacă-i acum
Nu va fi altădată. ”.
Dacă n-ar fi durerea asta îngrozitoare
Aș accepta senin, mioritic,
Chiar și figura asta de schingiuit.
Lumea e sinceră,
Lumea suferă pentru mine.
„Curaj! ”
Aud din toate părțile
Și eu ce pot face?
Îi consolez pe toți, cum pot,
Numai mie nu știu ce să-mi mai spun,
Când rămân singur.

Mc Boy - Mc Boy - Ultimul Drum

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Strofa 1
O mamă și un copil, o familie fericită
Habar nu avea că pustiul era destinat la o moarte subită
O boală necrutătoare ce avea să îl bage în pământ
O inimă rece precum o piatră de mormânt
O moarte tragică fără pic de milă
Pe zâmbetul mamei curge ușor o lacrimă fragilă
Copilul era prea mic ca să-și dea seama
Că a 2-a zi nu va mai spune niciodată mama
Doctori cu suflete înghețate cu un zâmbet aparte
În care își arată colții stând peste noapte
Care umblă în catacombe sub numele de spital
În care orice vaccin i-ar fi putut fi letal
Suferința din scriele albe sub numele de incubatoare
Pentru ei viața nu ar mai avea valoare
Suferința e tot mai mare
Iar ei stau neputincioși fără să aibă la cap o lumânare.

Ref: x2
Timpul a trecut, am stat și am suferit
Pornește un nou început fără să se termine un sfârșit
Încă o inimă de copil se transformă în scrum
Priviți suferința părinților care își conduc copiii pe ultimul drum.

Strofa 2
Într-o noapte s-a întâmplat o tragedie
Familia s-a așezat la masă neștiind ce o să fie
Încheind rugăciunea zicând Doamne îți mulțumesc
Băiatului i s-a întâmplat ceva nefiresc
Nici nu a ajuns cu lingura la gură
A făcut un atac de inimă ce era să îi fie fatal
A picat de pe scaun, a picat lat
Părinții foarte speriați l-au dus imediat la spital
Așteptând răspunsul de la doctorii ce au încercat
Dar păcat, au eșuat
Cei 2 părinți distruși fără nici un fel de speranță
Îl întreba pe dumnezeu ce mă fac doamne fără băiatul meu în viață
Lacrimile au continuat
Căutau o cale să îl aducă înapoi viu și nevătămat
Dar abia după un an de zile au realizat că încercarea lor nu ajută cu nimic.

Cincinat Pavelescu - Ftizica

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Ce jalnic în suflet străbate
Fiorul de frunze uscate
Pe bietul bolnav ce din casă
Ascultă cum toamna se lasă.
C. P.
Cu ochii mari şi supţi de boală,
Priveşte lacul spre apus
Copila care nu s-a dus
De nu ştiu câte luni la şcoală.
Cum păru-i negru ca de smoală
Pe frunte-i cade nesupus,
Un gând îi fură ochii-n sus
Spre cerul sur, spre zarea goală.
Şi cum în pieptu-i slab se-neacă
Sfâşietor o tuse seacă,
Spre mama ei se-apleacă blând.
Şi-ngână-n lacrima ce-i pică:
„Eu n-o să văd cu voi zburând
Pe cer întâia rândunică!”