https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/grigore-hagiu-barcile https://versuri.pro/grigore-hagiu-barcile#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=45556 →]]> Bărcile.
Capete negre de mercur
Mereu suite pe fierbințeala vieții
Cu două aripe de lemn uscat
În ele merg fecioarele-n picioare.
În fiecare an bărcile la malul râului
Bătute-n câlți date cu smoală
În pântecele lor își duc pescarii
Peștele și stuful, cartofii, pepenii.
Pâinea și spirtul și călătorii
Pentru navele ce trec
Trase cu ciocul pe nisip.
Sunt scoica nopților cu lună.
Și bărci bătrâne niciodată
N-am văzut doar una
Căreia copii pe apele
Întunecate i-au dat foc.

]]> https://versuri.pro/grigore-hagiu-barcile/feed 0 https://versuri.pro/giuseppe-ungaretti-e-in-spate https://versuri.pro/giuseppe-ungaretti-e-in-spate#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=49667 →]]> E în spatele cocioabelor debarcaderul
Cu bărcuțele gata să se strecoare
În strâmtele lungimi de oglindă,
Și o corabie, fluture colosal,
A răzuit iarba și, în spatele bordeielor,
Trec oamenii, cu vitrinele se-ncrucișează,
Desfac ochii plaselor pescărești, se duc…

]]> https://versuri.pro/giuseppe-ungaretti-e-in-spate/feed 0 https://versuri.pro/eugenio-montale-barci-pe-marna https://versuri.pro/eugenio-montale-barci-pe-marna#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=55390 →]]> Fericire a scoarței de plută
luate de curentul
care dizolvă poduri răsturnate
și luna plină palidă în soare:
pe fluviu bărci, ce-s sprintene în vară
și-un murmur ce stagnează, de oraș.
Urmează pajiștea vâslind, de vânătorul
de fluturi vine-aici cu a lui plasă,
catargele pe zidul unde sângele
dragonului e în cinabru repetat.
Voci peste râu, explozii dinspre maluri,
sau ritmică scandare de piroge
‘n asfințitul ce curge
printre coamele nucilor, dar unde-i
înceata procesiune de-anotimpuri
ce-a fost, fără de drumuri, ziua trează
‘n zori nesfârșită, lungă așteptare, cum se cheamă
golul ce ne-invadează.
Visul acesta-i: o zi
fără sfârșit, vastă, care-și topește
‘ntre diguri, nemișcată, strălucirea
și la cotiri a omului lucrare,
mâinele-nvăluit ce nu-ngrozește.
Și mai era și altfel acel vis,
însă reflexu-i stând pe apa-n fugă,
sub cuibul aerian de pițigoi,
era tăcerea foarte-înaltă-n strigăt,
în al amiezii, și o dimineață
mai lungă era seara, iar fermentul
cel mare odihnă mare era.
Aici… culoarea
care rezistă e a unui șoarec
săltând printre trestii sau, stropit metalic
cu pete veninoase graurul
pierit în fumul de pe țărm.
Cândva,
repeți – sau ce repeți? Și unde duce
gura bolborosind într-un continuu
jet?
Seara aceasta e. Să coborâm
până se-aprind luminile în Ursă.
(Duminicale bărci pe Marna, în cursă
în ziua sărbătorii tale.)

]]> https://versuri.pro/eugenio-montale-barci-pe-marna/feed 0 https://versuri.pro/bertolt-brecht-vaslire-discutii https://versuri.pro/bertolt-brecht-vaslire-discutii#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000 http://versuri.pro/?p=16897 →]]> E seară.
Prin față
lunecă două bărci, în ele
doi tineri dezbrăcați. Unul lângă altul vâslind
vorbesc. Vorbind
vâslesc unul lângă altul.

]]> https://versuri.pro/bertolt-brecht-vaslire-discutii/feed 0