aurul tigrilor

Jorge Luis Borges – Aurul Tigrilor

de

Până sosi-va ceasul de galben asfințitNu-mi voi putea lua ochiiDe la impunătorul tigru de Bengal.De colo-colo umblă pe hărăzitu-i drumȘi nici nu bănuieșteCă gratiile-s închisoarea lui.Veni-vor după-aceea și ceilalți tigri:Tigrul de foc veni-va al lui Blake,Și aur, mult, sub diferite chipuri:Metalul iubitor care-a fost Zeus,Inelul celor două nopți, Draupnir,Cel care zămislește nouă inele,Iar acestea, altele … Citește mai mult

Jorge Luis Borges – 1971

de

Doi oameni au păşit decis pe lunăŞi alţii-apoi. Putea-vor ei să spună,Prin vorbe şi prin arta ce viseazăŞi şlefuieşte, ce-au putut să vază-nNedesluşit noroc? De aventurăŞi har s-au îmbătat aste vlăstareAle lui Whitman, care-au fost în stareSă tulbure pustia lunii, pură.Pe munte-a lui Endymion iubireŞi hipogriful, sfera cea ciudatăDe Wells închipuită, -adevăratăÎn amintirea mea, azi … Citește mai mult