Georg Trakl – Atât de Încet
Atât de încet răsunăSeara albastrelor umbrePe zidul alb.Apune în liniște anul tomnatic.Oră a nesfârșitei melancolii,Ca și cum m-ar durea moartea ta.Dinspre astre adieUn vânt de zăpadă prin părul tău.Cântece sumbreGura ta de purpură-n mine cânta,Coliba tăcută a copilăriei noastre,Legende uitate.Ca și cum, blândă jivină, aș sălășluiÎn valul cristalinAl izvorului răcorosȘi-n jur ar înflori viorele.