atarax

Atarax.Fragedă cum e pielea minții strânsă până la sânge de ațele gânduluiIar gândul: lumea neselectată, intrată dincolo de Porțile RaiuluiFără voia lui Dumnezeu, oare, oare ce-ar rămâne în urmă?!Inocența printre flori uscate, copaci ce ard își curmă zileleProfeția pare spoială și foi ce plâng cu lacrimi de cernealăScurse din rânduri ce-au descris poate cândva un … Citește mai mult