Rian Roman - Așteptări Neîmplinite

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Am adunat azi în căușul palmei,
cum de pe masă firimiturile se strâng,
toate-așteptările vechi, fragile și uscate
precum e frunza când omida mică
se năpustește și-o atacă-n hoarde.
Ușoare sunt. Plutesc în podul palmei
de parcă cu foiță de aur umbli.
Au miros vechi, cu iz de naftalină.
De respirat te abții, să nu le scuturi
iar pe alocuri putrezi, se deșiră..
Ce timp și vremi le-a degradat
că au ajuns așa de cariate?
Ce stări de lucruri le-au probat,
c-au fost abandonate și uitate,
că nu s-au împlinit și au trădat?..
Acum nu are sens să se mai vrea;
e prea târziu acum să se mai spere
că una sau alta, vor înmuguri.
Cui îi mai trebuie bicicletă
și mingi de fotbal Artex alb cu gri?.
Cine mai liniază azi la stânga foaia,
Cine mai scrie poeziile de mână,
ca la stiloul chinezesc să spere,
la noi pantofi Adidas cu 3 linii
sau la penarul cu fermoar, din piele?.
Azi alte așteptări ne umplu viața.
(Alt gust are acum caisa coaptă
și alt fior dă sunetul în noapte.)
Le stivuiesc atent, căci dacă trag de una
mi-e frică să nu se dărâme toate.
La coșul de gunoi cu cele vechi!
La ghena de gunoi cu cele rele!
Oare-s pe rod aceste așteptări pe care azi le am?
Viața și timpul n-obosesc să spere..
dar chiar acestea două ca molia le rod
se vor usca pe rând, vor putrezi și ele.

Valentin Diaconu - Ireală

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Îți scriam mesaje, nu îmi răspundeai,
Făceam complimente, nici nu mulțumeai,
Te credeai mai sus, nu părea real,
Mi-am dat seama eu plus tine nu avem egal.
Cu fustița scurtă și cu ruj pe buze,
Mereu vinovată, dar așteaptă scuze,
Liniștită, cu regret în sens opus,
Sinceră doar uneori, într-un mod redus.
Prin priviri refuzi și nu-mi dai aminte,
Ești genul de fată care totul minte,
Ți-e rușine, nu arăți dar ți-e rușine,
Ai și plusuri? Poate ai, dar îs puține.
Nu ești ca oricine, nu știu de-ai mai fi,
Nu știu de-ți contează, faptul de-a gândi,
Te mai crezi perfectă, poate-i amuzant,
Să nu uit de tine va fi cam riscant.
Mesaje fără capăt, complimente dese,
Și sperai cumva, totuși c-o să-i pese,
Așteptări neîmplinite, ochi aproape-nchiși,
N-ai simțit nevoia să îi ții deschiși.
Înțelegi târziu, nu-ți e ideală,
Ștergi mai mult de tot, ce-a fost greșeală,
Și uiți ce nume are, uiți ce nume are..
Iar fata fără nume e ireală!
Schimbi băieții des ca încălțămintea,
Vezi mașini și bani și îți zboară mintea,
Flori nu-s de-ajuns, vrei tu mult mai mult,
Într-un fel e bine, dar nu e de vrut.
Cu regrete ești, chiar de nu prea suferi,
Te prefaci că înțelegi și că nu te superi,
Îți ții secrete-n tine, le ascunzi, ți-e frică,
Nu suporți când îți indică sau să-ți interzică.
Ești fetiță bună? Poate că ai fost,
Zâmbet fals pe față, vorbe ce n-au rost,
O gândire scurtă, îmbrăcată bine,
Multe nebunii în cap, dar te poți abține.
Păreai blândă, însă m-am greșit cumva,
Nu aveai motiv, dar puteai să spui ceva,
N-ai lăsat vreun semn și ai dispărut,
Am crezut că e posibil, dar mi s-a părut.
Mesaje fără capăt, complimente dese,
Și sperai cumva, totuși c-o să-i pese,
Așteptări neîmplinite, ochi aproape-nchiși,
N-ai simțit nevoia să îi ții deschiși.
Înțelegi târziu, nu-ți e ideală,
Ștergi mai mult de tot, ce-a fost greșeală,
Și uiți ce nume are, uiți ce nume are..
Iar fata fără nume e ireală!
Mesaje fără capăt, complimente dese,
Și speram cumva, totuși c-o să-i pese,
Așteptări neîmplinite, ochi aproape-nchiși,
N-am simțit nevoia să îi țin deschiși.
Înțeleg târziu, nu-mi e ideală,
Șterg mai mult de tot, ce-a fost greșeală,
Și uit ce nume are..
Iar fata fără nume, deja e ireală!

asteptari neimplinite – Versuri.pro

Rian Roman - Așteptări Neîmplinite

Valentin Diaconu - Ireală