Radu Gyr – Rondelul Aripilor Frânte
Mereu aripile se frâng,mereu țărâna asta speră.Mereu pe trista noastră sferăobrajii râd și ochii plâng.Heruvimi de-o zi, crescuți în seră,ne prăbușim în câte-un crâng.Mereu aripile se frâng,mereu țărâna asta speră.Așa venim din eră-n eră,ba spânzurați de-un zbor nătâng,ba sfâșiați de vreo himeră..Mereu țărâna asta speră,mereu aripile se frâng.