Corneliu Vadim Tudor – Ardealul

Fiii tăi își blestemară ziua nașterii, amară,întuneric și rușine, cazne grele și omorși ca turme fulgerate din senin se-nspăimântarăprigoniți de-un înger negru tocmai pe moșia lor s-au lipit de stânci și codri, și în mlaștini se-adânciră,și-au durat colibe-n râpe, tot prin peșteri au cinat,se hrăneau cu rouruscă, mânătărci și calomfiră,peștele le-a fost tainul, jirul, trudnicul … Citește mai mult