apostolul

Ca o vecernie domoalăSe stinge zvonul din dumbravă,Pleapa soarele-și închidSus, pe-o căpiță de otavă.Norodul a cuprins podmolullângă fragarul din uliță –De cârjă sprijinit răsarebătrânul preot la portiță.Moșneag albit de zile negre,Așa îl pomenise satul,Pe pieptărelul lui de lânăPurtând un ban de la-mpăratul.Domol, în mijloc se așază,Și sprijinind încet toiagul,Clipind din genele cărunte,Începe-a povesti moșneagul.Întreg poporul … Citește mai mult