Apodaca

Fiind încă pustiu,strălucind în inima fără graia peregrinei,pătrund în curgerile tale,cufundată pentru o clipă sub presiunileunui golf tăcut,ce atinge străfundul insulelor.O maimuță minusculăîși mijește ochișorii de bufniță speriatăpândind în asfințit umbra Reginei;maimuțică vioaie,ca un colibri de chiapaneco.Și un uliu își ia zborul.Orele se scurgca apa caldă care saltă printre pietre,înaintea fiecărei porți vechi,înaintea fiecărui prag … Citește mai mult