Mihai Eminescu – Amorul Unei Marmure
Oştirile-i alungă în spaimă îngheţată,Cu sufletu-n ruină, un rege-asirian,Cum stâncelor aruncă durerea-i înspumatăGemândul uragan.De ce nu sunt un rege să sfarm cu-a mea durere,De ce nu sunt Satana, de ce nu-s Dumnezeu,Să fac să rump-o lume ce sfâşie-n tăcereZdrobit sufletul meu.Un leu pustiei rage turbarea lui fugindă,Un ocean se-mbată pe-al vânturilor joc,Şi norii-şi spun în … Citește mai mult