Apoi zorii dimineții
Nopții i-au luat naframa,
Sprijinită-n anii vieții,
Spune-mi, ce mai face mama.

Spune-mi, ce mai fac vecinii,
Cei care aveau o fată,
Pentru ea, gardul grădinii,
Îl săreai tu altădată.

Despre tata, spune-mi, frate,
Să glumească, nu mai poate,
Dar întâi, întâi de toate,
Spune-mi, mamă, ce mai face.

Frate, ieri am fost pe-acasă,
Și-am stat seara, în livadă,
Toți ai noștri, la o masă,
Au venit, să mă revadă.

Noaptea cade-nmiresmată,
Cum știm noi, ca-ntr-o poveste,
Totul e ca altădată,
Numai mama… numai este.