Konstantinos Kavafis – Negustor Alexandrin

Vândut-am scump orzul stricat.Se vede că la Roma domneștebuna plată. Și iată că sosi aprilie:este sorocul să plec. Timpul nu l-am irosit.Marea mi se pare neprielnică:nouri negri întunecă soarele.Dar nu mă sperii eu prea ușor! Cochilii îmi par stâncile,iar mările – aidoma unor netede câmpii.De rafala tăioasă a vântului teamă nu mi-e defel.Râd când aud … Citește mai mult

Nicolae Labiș – Alexandrin

Sărutul stânjenit şi strâmb în colţul guriiNu a putut fireşte să-nvie un trecut.Speranţa, otrăvită de degetele urii,Azi s-a insinuat şi a durut.Un râu murdar sub cheiuri curgea în fapt de seară,Atât de melancolic şi fals, cum mi-a părut,Şi încăpăţânarea cu ceara ei hilarăAzi s-a insinuat şi a durut.