Aleea teilor

Semirotundul arc de poartă,Măguri, câmpii, lanuri, păduri,Casa povestea parcă poartă,Parcul cu umbre-n fundături.Tei groși de câteva cuprinderiUnul în altul se-mpletescAniversând cu-așa deprinderiSecole două de când cresc.O cupolă închid și-ndoaiePe lângă straturile-n floriPe care drepte le-ntretaieCărări întinse ca pe sfori.Sub tei ca și în subteranăLumină nu e nici de-un felDoar cheamă parcă din prihanăIeșirea dalbă din … Citește mai mult