agreste

I.Hotarului asemeni, mi-e sufletul prea plinDe lumea vegetală, de păsări și insecte,De forma animală spre care mă înclinMereu în căutarea mișcărilor perfecte.M-am ridicat alături de plopul foșnitor,Din umbra clătinată a sălcilor pletoase,Îmbrățișând azurul înalt, tremurătorȘi transparent, cu luna de forma unei coase.M-am scuturat de greieri, și-ascultă-i în amurgCum tremură din aripi ușoare și înguste!Prin sufletul … Citește mai mult