Versuri corectate și adnotate
Copil cu părul brun. Blând frig de searăSe-ntunecă de rugi și-amin, și-n ramăDe floarea-soarelui, un roșu-n ceară,Surâsul Afrei, sur zăduf și teamă.Monah cu rasă-albastră în aceleVitralii o vedea smerit pictată,Și azi urmându-l în dureri, când steleEa-i nălucește-n sânge câteodată.Sfârșit de toamnă; șocul în muțenii.Atinge frunte-a ploii-albastră-urnire,Năframă grea de păr pe-o năsălie.Din pomi cad fructe putrede; … Citește mai mult
Un copil cu păr șaten. Amin și rugăciuneÎntunecă încet răcoarea seriiZâmbetul Afrei roșu-n galben cadre brunede Floarea-Soarelui, frică în umedele griuri.Învăluit în mantie albastră chiar demultCălugărul pictat-a-o pe o icoană alene;El vru durerea să o-mpărtășească-n cultCând stele-i curgeau sânge prin vene.Apus de toamnă; arțarului tăcere.Fruntea atinge-a apei albăstrire,Un giulgiu așezat pe-o bară de metal.Fructe stricate … Citește mai mult
Copil cu părul brun. În frig de searăUn pas alungă flăcări negre-n ramăDe aurie floare-a-soarelui; coboarăJivină pe-așternuturi de aramă.De os, o umbră peste-oglindă piere,Din ruje-albastre-ncet tăcere apare,O gură roșie, pecete de mistere,Lucesc ochi negri din arțaru-n care.Teribilă roșeață te orbește.Un trup a părăsit pereții, blândul,Splendoare-albastră ce-n amurg sfârșește.Alene zăngăne-n străzi goale vântul.La geam deschis se … Citește mai mult