Heinrich Heine – Afară-i Noapte, Plouă, Ninge
Afară-i noapte, plouă, ninge!Pe cer aleargă repezi nouri;Ah, unde-i strălucesc iubitei,Pe vrea asta, ochișorii?..O văd lipită de fereastră,În cămăruța-i solitară;Cu ochii-ntunecați în lacrimiPrivește viscolul de-afară..