Duiliu Zamfirescu – Adio
Adio, dulcea mea durereCe-atât de mult m-ai chinuit.Te las, că nu mai am putereSă te urmez pân-la sfârșit.Tu ești sfioasă și curatăCa floarea albă de pe stânci,Dar ai făptura vinovată,Cu ochii negri și adânci.Și nu-nțelegi că eu sunt bietulNebun culegător de floriCe mă ridic încet cu-ncetulPână la stâncile din nori.Dar forma ta înșelătoareIa calea timpului … Citește mai mult