https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/rene-char-228 https://versuri.pro/rene-char-228#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=42475 →]]> Pentru cine pătimesc martirii? Măreția constă în plecarea care obligă. Făpturile exemplare sunt de abur și vânt.

]]> https://versuri.pro/rene-char-228/feed 0 https://versuri.pro/leo-butnaru-episod https://versuri.pro/leo-butnaru-episod#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=18034 →]]> Ieși în prag
ieși la gerul iernii
și
aburul propriei tale suflări îți
sare-n piept precum
o panteră domesticită.

]]> https://versuri.pro/leo-butnaru-episod/feed 0 https://versuri.pro/ion-caraion-abur https://versuri.pro/ion-caraion-abur#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=29553 →]]> Cu zurgălăi de cer ascunși în vată
tu n-ai să mai vii seara în privire,
și-n ochii mei ca două cimitire
n-o să mai râdă luna niciodată.
Și niciodată-mprăștiați în hurte,
arțarii-adânci cu frunzele osoase
prin poarta casei n-au să te mai lase,
rădvan de aur, să ne intri-n curte.
Din colb și-azur, din umbre și eresuri
de-au să culeagă alții acadele,
eu nu-i mai pizmui… praștii și inele
n-am semănat și nu vin la culesuri.
Iar gleznele mai albe ca de fată
cu care-n noi miresmele colindă
au să ne pară-n lumea din oglindă
relicve-amare din ultima cantată.
Prin clădăria norilor bizară,
fântâna ca un cui înfiptă-n glie
va fâlfâi răzleț, precum adie
prin fanion, văzduhul de la gară.
Cu vâsle de sidef ori mingi de polo
ti-i legăna prin mine ca o ploaie,
iar anii vor veni să ne despoaie,
rădvan de aur – și-om porni-ntr-acolo.
Sub cerul vast și tânăr, de falangă,
sub ancorele-arzând pe litorale,
am să aplec la șoldurile tale
pridvorul nalt, cu stele, ca pe-o creangă.
Fularul mare, aburit de brume,
de-și va desface semnul de-ntrebare –
o! e-un sfârșit de dincolo de care
nici un cocor n-a mai venit pe lume.
Și dragostea, și nopțile, și toate
aceste lumi și-aceste necuprinsuri
cu cât – urcând – le guști, mai dinadinsuri
devin eter și-ajung singurătate.
Fierbinte dar frumoasă-ndemânare
de peste turla vremii care pleacă,
împotmolită-n flori ca o prisacă,
mai ungi cu morți, mai mângâi cu altare.
Că resfirând în păru-ți de-abanoase
nu constelații pure, ci genune,
te-am risipit să nu te mai adune
din nici o zare zările frumoase.
Tu n-ai să mai visezi târzii seraiuri;
eu n-am să mai cobor din tavernale;
pe sânii puri ca două catedrale,
vor putrezi liturgice alaiuri.
Absențe dulci, beții ilimitate,
surori de fum la hanuri ori cumetre,
ați fost în mine ultimele pietre
spre care m-am târât cu mortu-n spate!

]]> https://versuri.pro/ion-caraion-abur/feed 0 https://versuri.pro/nichita-danilov-baia-de-aburi https://versuri.pro/nichita-danilov-baia-de-aburi#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=35777 →]]> La o măsuță joasă stau liniștit și-mi beau ceaiul.
Ceilalți își fac
baia de aburi: privesc trupurile lor goale
cum trec prin fața mea și dispar dincolo
învăluiți în nori de abur și fum.
Din pricina aburului nu mai văd nimic. Doar
câte un braț, câte un umăr desprins parcă
de tot restul trupului. Câte un profil aburit,
un tors, un sân,
un picior grațios de femeie.
Ce trup ciudat aș alcătui, ce idol –
mă gândesc – strângând la un loc aceste fragmente.
Picioare goale de femei se îndepărtează
pe dalele reci din care se ridică aburi în valuri subțiri.
.. Dar ce caut eu aici, în mijlocul lor,
îmbrăcat într-un costum negru de seară, la această
măsuță de joc, unde stau liniștit
și-mi beau ceaiul?

]]> https://versuri.pro/nichita-danilov-baia-de-aburi/feed 0