Ana Blandiana – A Lovi
Nu imi e frica,Dar nu stiu: cumSe ridicaGlasul, bratul cumSe intinde sa loveasca?Si cand strang pumnulTrebuie sa strangSi aripa-ngereasca?Si ca sa scuip in obrazTrebuie sa adunSaliva si uraIn loc de silabeSi trebuie sa-l improscPe cel mai de-aproape?Aripa imi sangera si se despicaIntre razbunareSi alibi:Nu mi-e frica,Dar miSe pareMai mareUmilinta de a lovi.