https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/yahya-benekay-impas https://versuri.pro/yahya-benekay-impas#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=54259 →]]> Un șirag de sunete se zbenguie în mine,
Sărate și calde.
Mă împinge spre hăuri
Și-mi amețește creierul-cuțitul
Precum mirosul de trandafir.
Privirea e învăluită
De greutatea galbenă a unui gând de malarie.
Strig, mă sufoc,
Dar ei nici nu mă privesc
Și mă ajunge muțenia zilelor scurse.
Aburul întemnițat al tainei
Se lasă straturi, straturi peste visele mele.
Trecutul meu e răvășit de colțul lupului,
Iar ziua de mâine se clatină
Precum visul pendulei.
Un gând mă apasă viril,
Temător și fără întoarcere
Și printr-o respirație
Îmi spulberă toate pornirile,
Iar eu sărut vântul.
Ard în flăcări
Acum toate amintirile mele
Și sunt cuprins de un alb fără margini.
Totul e încordat. Chiar și ultimul pai.
Și o funie e în balans.

]]> https://versuri.pro/yahya-benekay-impas/feed 0 https://versuri.pro/yahya-benekay-balada-emigrantilor https://versuri.pro/yahya-benekay-balada-emigrantilor#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=54260 →]]> Clopotul bate încet ora cinci
După-amiaza în Kastamonu,
Și mă gândesc la satul românesc în care m-am născut
Apoi, mă rog pentru cei care m-au adus în Turcia.
Îmi simt pantofii uzi prin băltoacele ploii
Și mirosul mării care-mi înflăcărează nările,
Sunt pe puntea feribotului, ,Nazım”.
Mama suferă din cauza răului de mare
Sunt balada groaznică a emigranților nebuni;
„Fumul vaporului e noduros ca o cioată,
Oamenii din Dobrogea au părăsit conacul”.
A fost odată o păstoriță din Tunali
Și-aș spune că doinea la fel de frumos ca vârsta ei
Atunci numele meu Yahya
A început a plânge
În acea noapte a sosit o telegramă la Consulat
Ochii noștri nu erau pregătiți pentru somn
Vasul nostru era plin, căminul nostru gratuit.
Era Ziua părinților în satele dimprejur,
S-au tras treizeci de salve de tun de pe faleză.
Un vapor a părăsit portul
zgâriind chipul nemărginirii.
Fețele noastre iubitoare
Au început să zâmbească în acel moment.
Constanța rămânea o grămadă de pietricele
În urmă. Suflet obsedat de valuri..
Sunt pe puntea feribotului, ,Nazim”
Mama suferă din cauza răului de mare.
Sunt îndrăgostit nebunește de balada imigranților.
Clopotul bate încet ora cinci
După-amiaza în Kastamonu,
Și mă gândesc la satul românesc în care m-am născut.

]]> https://versuri.pro/yahya-benekay-balada-emigrantilor/feed 0