E-o roză ce-mi schimbă privirea albastră
în rozul ei palid sau roşu de jar
atunci când îmi vine, de-afară, în dar,
prin spaţiul creat într-o veche fereastră.

E splendidă roza ce râde spre mine
cu joaca-n petale şi-un verde frumos
în frunzele vii ce se-alintă duios!.
Mi-atrage privirea, în joacă -o reţine,
îmi caută-n suflet un colţ luminos,
dar locul e plin pentr-un joc de prisos.