Subsapte – Versuri.pro

Nixon

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Rupt în cap, găsesc adevărul ca Vespucci,
Nu-s tovarăș ca Iliescu, dar tot îți otrăvesc pruncii,
Și sus port suspiciuni pe nouă scări sacre,
Sunt surd, absorb absurdul, căci comei în sân simt absolutul,
Umblu incognito ca Apollo printre fundații,
Subșapte lider Dalai Lama îngheață federații.
Mahomed binecuvântează propria cenușă,
Glontul magic țintă perfect ieșind din pușcă,
Închin zgârie-nori, militari, complexe, colonii,
Printre firme fantomă și alegeri furate, fanatism,
Misiuni murdare în Tibet și Indonezia,
Oamenii rupți din praf de pușcă, ridicând pumnul contra mass media,
Amintirea pătată, idei de către tata,
Națiuni aplaudă-n alertă,
Apară țara amenințată de Arabia Saudită și Al-Qaeda,
Istoria are tendința de a se repeta,
Strivind Polonia, până cade Parisul sub gloria sa,
Tu nu treci, nici măcar de zidul Siegfried, rămâi înzăpezit,
De te-ai repezit în repetate rânduri îți zic:
Conspirații, noua dictatură numită democrație,
Decide între libertate, și moarte pentru patrie,
Între biblie și-o carte,
Între credință și fapte,
Între adevăr șantaj, sfânt ca Jihad.
Sunt frânt dar nu cad, am cască pe cap,
Gata s-atac în plin de data asta Leningrad,
Vad ca Barbu poezia, frați surori infectați,
Înzestrați de niște mulți multiplicați,
Fascinați, filanți filați în file de savanți
Sedați, între geniu și pericol situați
Defragmentați în Tibet cu Lenin,
Planificând lovituri de stat ca Mao când revin,
Cyclone în Amazon, scriu Arta războiului, ca Sun Tzu
Nu dorm, căci visul e american,
Ce-mi transformă copii în dușmani, statele,
Anul Y din holocaust născuți,
Spirit de lași semiobsedați din sistemul senin ne creează legi,
Zeci de sinteze se-ntâmplă-n tâmplă, noi dovezi,
Tu vezi, furnizori cu diferite funcții, Dincolo de barierele frunții,
Cu partiții fără proporții stropind direcții, ghidează automat,
Împușcat cu Weigand (??), căci duc Potopul peste plopul slăvit de corupție,
Cad norocul, sparg drogul, rostit de constituție,
Modific scopul, trag focul, asist la involuție
Cuceresc portul, stabilesc locul, presimt revoluție,
Educ copilul, descriu prostul cioplit de instituție,
Învinovățesc guvernul, atac statul pentru o nouă soluție,
Lăsați mamele să plângă, căci copii se duc la luptă,
Menținem poziția ca Che Guevarra chiar dacă moartea-i după,
Sau Iisus, robotică, președinți, palme, religie, război,
Istorie, Nagasaki, steagul p-ortografie pus,
Noi cu 250 de gene lipsă, doi la sută reptilieni,
Completarea în lanțul trofic încă mascată de guvern,
Ce-ți cumpără tot, la bani puțini pe timp de criză financiară,
Subșapte semnează ca și JFK cu viața, Pentru această bucată revoluționară.

Creație (feat. Vitreg)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Și parcă din bancă apare cu cartea lui Blaga în geanta mare,
cu stocuri de flow-uri închise-n borderouri.
„Toți suntem egali”, s-o crezi tu p-asta!!
copil fanatic ce privea fantastic,
fan dramatic..
Cu filme-n cap ca și Spielberg sunt Stanley Kubrick,
un nou pumn ridic în public,
dar cu fiecare fire văd un fir din ființă cum stinge ritmul.
De-atunci am început încet să cred că ăsta e sfârșitul.
Banul n-apare, deschide cortina frate,
serile serios inserate,
zile cu zimți ce le simți zâmbind acuma-s mult prea departe.
Atunci când muzica moare,
ultimul mic check se transformă ca și prime în plină amenințare.
Tu reculege-te căci leagănul acesta culege doar legendele,
4 elemente, verde și stele defecte pentru artă,
tu omori muzica, noi o ducem.. înapoi în stradă.
O, lumină! O, cheiuri! Oraș!
O, șoptirile-n porți, pe-nserate:
Ne-au adus în rozalb șufertaș,
zâmbitoare neveste, de toate.
Dostoievskiana.
Am văzut cum s-a înecat
O fetiță mică, din greșeală.
Era toamnă. Cerul pudrat
Cu scamă tulbure și glacială.
Ruginiseră ierburile pe mal,
Nici țipenie în ținut.
Atârnau cârpele vertical
Departe, pe șlepul neprevăzut.
Și un hohot de râs s-a auzit
De parc-ar fi fost ascuns cineva
Prin tufișuri de bronz coclit
Întinse dincolo de șosea.

Metastază

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Îți pasă, fire prin fire
Cuvintele sunt? Gândire
15%? Simte-n sânge
Simt că legături se contopesc în zâmbet
Cu senzori? Fixat pe diss
Mișcând real, adevăr MC
Placă de bază, motoare ce accelerează
Sub jack energetic creând o nouă clasă
? cu? ce se mișcă în tandem dezmembrat
De pe scara Richter termic cu? dezorientat
De la fum și giga din giga
Eman emoții, concentrat pe coordonatele despart volții
Proporții? În particule, partiții parțial pornite extensii cu 2 clavicule
??
Redirecționat pe vers, o nouă grafică
Ce-ți f*te hardu’ de-l copiezi pe CD
L.doc în 09, slash puncte puncte 4 super MC

JFK

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Eu dictez din:
Mein Kampf, Lenin si Tanaka Memorial
In ultimul act atacand din nou Pearl Harbour,
In est Vietnamul bombardat privind din Air Force One
Coruptie, guvern bani spalati, Vatican si noul papa e nazist.
KKK si Pantera Neagra stand fata-n fata
Noaptea cutitelor lungi in ceata asteptand un nou D-day
Cucerind statuia libertatii intr-una dintre cele 3 luni ale anotimpului.
In SRI… se resemneaza
In zori copii cu arme-ncarcate toate trag in scoala.
Nexam pace Nixon e dornic dupa razboiul din golf,
FBI e mafia din Chicago si Bronx spre castel langa Mussolini
Linii drepte, spitale de nebuni, zig zag pe detectoare de minciuni in puscarii sau lagar.
Sunt vocea lui Martin Luther King,
Evadati din New York scapati ca sclavii de pe Amistad
Jurnalisti decapitati pe ogrish. com in Irak
Trupe S. W. A. T. te pandesc prin lunete
Europa se uneste, dolarul scade actiuni pe Wall Street
MAYA secta din ’48 inca existenta
Mama natura de o suta de ani violata cu propaganda
Razboiul din Pacific, operatiunea Bismark in Atlantic.
Mimic, inamicul public numarul unu, statuia lui Saddam a cazut,
Trasa de proprii prunci la pamant, populatia e sabotata de TV,
Presedintele reinvie, manipulat la fel ca George Bush in State
Profesionisti tigeri controleaza statii, N. A. S. A. si Area 51
Ridicand steagul in aer ca George Washington
E razboi de independenta, acum strategic muta tancurile, toate flancurile astupate
C. I. A. , Masoni, Illuminati ridica puscarii,
Oameni spargeti Codul Enigma,
Organizatii mascate vot de alegeri palmat
Atentate, orgii planificate gen „Eyes Wide Shut”
Sponsorizari plus impozite si TVA,
Scriind istoria ca Michael Moore
USSR si vechia TDR, razboiul din Iugoslavia
Doctor Strangelove si moartea printesei Diana,
Bombe chimice construite in Coreea de Nord
Oprit din a gandi
Eu iluminat prin APDAT precum Gandhi,
Explozii farenheit, 9/11 Bin-Laden Bush strang mana,
vineri 13, F16 peste mase-n ’45 descarcate,
Supradoze Kurt Cobain!

Cocon

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Regret acum că n-am cap de drum în față,
schimbarea noastră, adunată în cocoon e gata să izbucnească.
Ani adunați în lanț, am luat veriga lipsă și-am pus-o pe deget.
Crede-mă, cred în defect în lanțul trofic.
L-am întrebat pe Alexandru cel Mare pe unde-i drumul
printre vrăjitoare cu inimă pură și dorința de mamă acoperă-ți scutul,
magie-n mâini cu lamă ascuțită, scăldată în cupa mâniei.
Apoi la Venus i-am dat mâinile mele în semn de regret.
Zeus, apără-mă de orice defect la porțile Colosului.
Apoi labirintul omului, culoarea ochiului,
În colțul rombului, văd națiuni distruse cu Mussolini,
torța firii, stinsă de sucul iubirii,
poiana de vicii, fără muză, doar cu indicii
din brațele fricii, fără scuză, doar cu ucenicii.
Apoi l-am întâlnit pe Gingis Han în război cu propria nație.
Drumul tău e scurt așa că fă senzație.
Culege cu grație lacrimile, asta am învățat.
Lupta nu-i pierdută chiar dacă te-ai predat.
Un prădător nou împart, dar caut pata în pantă.
Scăldat în abis cu Hades, o iau spre altă haltă,
dar atunci am văzut ceva senin,
la fel cum spunea și Lenin
caut oracolul la început de drum, bine.
Lumina separă orice nor sau fum.
L-am întrebat: „Structura ta de metal te face mecanism, ai înțeles?” „Da!”
Cunoaște fiecare persoană, dar înainte pe a ta.
În Tibet cu Malcolm X 3 ani noi savanți salvați de sarcini,
cu 3 Kappa în buzunar așteptând pe alții.
N-am stat mult, i-am ghicit sufletul absurd
și-am plecat, cu capul plecat,
vânt divin prin Nazaret
a început să îmi dea să beau din sângele lui ca să cred.
Îl chema Iisus, i-am pupat picioarele dar i-am spus:
„N-ai miros, doar harul!”
Am plecat dimineața fără să-mi golesc paharul.
De atunci umblu desculț cu un cuțit în colț la gură,
iar fiecare cuvânt prost rostit taie-n carne crudă.
Pan’ am întâlnit??
în vârful piramidelor până vin și eu.
Ea mi-a spus: „Vin din Eden,
am aur în ochi și viața-n față
semne pe degete și planetele în balanță.
Vrei să mă săruți, crede,
citește această carte chiar dacă ea te vede.”
N-am mai spus nimic.
A deschis triunghiul un pic și-a așteptat
Pașii mei minusculi înspre ea s-au îndreptat.
Omoară sunetul, tunetul din timpan.
O viață am, dar timp n-am, așa că accelerează
sentimente domestice accesibile în orice ipostază.
Am văzut cum zâmbește așa c-am ignorat-o,
incognito, tatuat pe braț la a 5-a înviere.
Umbra ta e o mare avere de care n-am cum să scap.
Ne-am contopit în cap și-n gesturi.
Am vorbit despre război și resturi,
despre elfi și tot ce vezi tu.
Ea a spus:
„Trebuie să îți iau sufletul și membrele să le duc spre apus.
Nu te las orice ar fi dar trebuie să plec.
Vasul meu de sclavi e plin iar tu nu ai bilet.
Un ou pus la frunte țin pe buză,
chiar dacă crapă găsim noi o scuză.
Iar de fiecare dată o să te resimt un pic,
ca un nou tic care se repetă la infinit.
Te rog să nu plângi dar nici să zâmbești,
căci pe unde mă duce drumul tu n-ai cum să mă zărești.
Și-am să cunosc oameni am să le spun de tine,
dar în același timp am să construiesc ceva și pentru mine.”
Eu am spus: „Am un lac de lacrimi,
am un pat de patimi,
am un dor dator și un foc cel aprind,
foc stelar în păr și laturi,
țesuturi, magmă, oxigen, fier combinat cu lutul din care-s construit.”
N-a mai întrebat nimic..
S-a întors, a pornit spre Babilon,
Plutea deasupra pământului feelingos și a zâmbit:
„Îți spun la revedere,
dar mă întorc înapoi c-o mare avere.
Ne vedem la repere ne auzim în ceafă.”
Se termină tot brusc, dar din păcate cu o ceartă.
Iar de atunci încerc să-i simt mirosu-n zori,
petale de trandafiri care-mi intră-n pori.
„Te aștept aici chiar dacă am să fiu altul,
am să rătăcesc prin lume până-mi vine ceasul.
Și iar ne întâlnim la porțile Olimpului.
Da-mi înapoi al meu dulce venin.
Scufundă vase și ai încredere.
Inundă mase, dar ai răbdare cu ele, căci timpul trece.”
Ridurile vieții adunate pe fruntea tinereții.
Anii trec, ochii mei lipiți de geam
nimic nu mai îmi povestesc,
așa c-am început să construiesc.
L-am întâlnit pe J. F. K. în drum cu glonțul,
pe Churchill pictând în ulei „Hoțul”.
Încet încep în ce să cred.
Bucăți din sfera mea formează un complet,
o lume nouă, un nou ou, gata să fie umplut.
M-am desprins de scut tăcut.
Combin sunet cu vibrații, sânge mult
???, carne și marmură
sânge de mama, linii, complet și-o latură.
Am spus „timpul s-a scurs din clepsidră”
Cu aceiași pași mărunți mă îndrept iar spre piramidă,
unde am așteptat și încă aștept
milioane de întrebări care formează un secret
și abia aștept să-l spun.
Eu te rog găsește drumul înapoi acasă.
Eu te aștept în vârful lumii curat și de mână cu fiica noastră..