Sișu:
Scriu versuri de plăcere, pun mult suflet în ele,
Pun și ceva substrat ca să ai la ce să te gândești vere
Că dacă totu-i chimic, noi toți suntem defapt metale grele,
E dovedit că noi toți suntem defapt doar praf de stele,
Că pe planeta asta albastră toată lumea-i pe goană
Și dacă vrei s-alergi cu ei trebuie să-ți iei și tu o armă,
Că de la bagabonții din colțul străzii până la bancheri
Înnebunesc când simt mirosul prăzii la fel ca niște lei,
Și nu există regulă morală, care să îngrădească lăcomia umană,
Că de Crăciun ajung în spital, că mănâncă până dau în boală,
Te obligă s-accepți în școală multă îndoctrinare socială
De la profesori mai slabi ca cea mai proastă cânepă indiană,
Că aia buni au plecat de mult din țară (no),
Dar defapt cred c-au plecat de mult din viața reală,
Că asta-i starea de fapt generală
Într-o lume mult prea materială,
Care confundă caritatea cu mila
Și crede că bunătatea e-o boală.

Refren:
Te lauzi că știi strada,
Cu mine nu merge, eu vreau dovada,
Dacă vrei să pleci, pleacă și gata!
Ridică garda.
Sau te ridică ea și îți ia toată prada. (x2)
Strada e o entitate ce știi bine respiră, știi bine respiră, știi bine respiră (x2).

Sișu:
Guvernele îți oferă minciuni materiale, biserica minciuni spirituale
Și tu rămâi cu ochii în ziar la niște târfe goale,
Că ceva trebuie să-ți fure atenția, să-ți distragă percepția
Ca să nu sesizezi planu’ și să nu le sesizezi intenția,
Că adevărul e-ntotdeauna în lume, în minoritate
De preferabil să porți negru, când albul cere atât de multă sinceritate,
Ei vor să recunosc adevărul lor, dar adevărul lor e minciună.
Că-n pieptul meu de bagabont bate încă o inimă bună,
Și DA, instig la crimă, că voi n-aveți dreptul la viață
Sunteți niște zdrențe care vă mințiți într-una poporul în față,
Și ei sunt naivi vă cred, fiindcă n-au alte exemple mai bune
Și voi sunteți răi și cinici și vă pișați pe ea de lume
Da’ istoria ne spune că toți tiranii ‘or să atârne în ștreang
Și dacă mor cumva înainte, îi dezgropăm și-i atârnăm în parc
Că merită să-ntorci obrazul celor sunt dovezi de sinceritate
Dar celor ca voi merită să bagi gloanțe si cuțite în spate..

Refren:
Te lauzi că știi strada,
Cu mine nu merge, eu vreau dovada,
Dacă vrei să pleci, pleacă și gata!
Ridică garda.
Sau te ridică ea și îți ia toată prada. (x2)
Cumpără albumul original!!!

Refren (2x) :
Bibannu:
Când luminile se sting și toate pier
Ce ținem minte sunt vieți de caracter
Oameni ce-nving, nu care cer
Cu coloana de fier, ce face un caracter.

Sisu:
Că mai dai greș câteodată și intri-n groapă
Și-aștepți intervenția divină ca să te scoată
Da’ viața asta de fapt se-nvârte ca o roată
Și nu trebui’ să disperi dacă atingi podeaua trimis de soartă
Generația mea a crescut cu Rocky, trebui’ la capăt s-o scoată
Și chiar dacă nu câștigă, măcar o să se bată
De fapt o să se vadă care-i pi*da dintre ei
Poate-o să ne vindem toți ușor pe lei
Sau poate-o să-i mâncăm noi toți pe ei
Că lupu-asta cu caracter de tigru, dacă scapă, dă iama-n miei
Că tu-i crești ca să-i tai,
Eu vreau să-i învăț să-și schimbe natura și să lupte pentru colțul lor de rai
Schimb realitatea dincolo de schimbări oficiale
Îți ofer alte versiuni ale lumii reale
Fii tot timpu’ pregătit pentru schimbare
Dacă vrei să te bucuri de ea, atunci ai nevoie de răbdare!

Refren (2x)

Zmili:
Hai jos, să vezi ce-nseamnă vise sparte-n palme date
Am stat în spate, dar cu japca pus pe carte poate
Tu nu-nțelegi? La mine-i frate pentru frate, poate
Ăla de sus chiar mă vede pe bune, m-ajută să merg mai departe
Că totu’ se-mparte, rămân educat, obișnuit, mereu integru
Că dac-ai dormit pe scara rece de bloc visezi alb-negru
Se-aprinde becu’, brusc realizez că ești doar un scif
Atâta timp cât tresari speriat la orice zgomot din lift
Răbdare, tati, de 10 ani de asta sufar
Și-o să mă vindec peste 15 poate dacă nu mă supăr
Țin vise-ascunse-n cufăr, n-am de ce să mă tem
Fac ce fac pentru că simt ce simt și asta-i un semn
Că totu’ depinde de fapt de mine ca-ntr-un final fericit
Vreau să-mi croiesc un drum în viață, nu să-l am peticit
Domesticit? Nu, frate, câinele-asta nu suportă zgarda
Crescut în stradă, fac din tigru pradă, deci nu-ntinde coarda
Singur pe teren minat, joc fără echipă
Cu timpu-am câștigat iubire și-am făcut risipă
Trecutu-l am în cap, încă-l aud cum țipă
Da’ prezentu-i relativ, viitoru-l fac într-o clipă
Și de-asta continui să nu dau doi bani pe-aceleași tipare-ale societății
Pentru ce vreau calc în picioare tot, cu riscu’ singurătății
Să mă lupt, să mă bat, să mă dau peste cap, iau pulsu’ realității
Căci am un suflet călit în locuri mai reci decât beciurile Securității

Refren: x2
Vrei să fii dur,
Vrei să fii bun,
Vrei să fii tu.
În pl mea ești cam nebun
Vrei să fii full,
De fapt ești doar fum,
O să dispari în fum.

Strofa 2 (Puya):
Vrei să știi, tot, să fii în top, e greu de tot.
Acum se poartă Ferrari nu Mertz din ’98.
Numai să stai la bloc că lumea are domenii,
Faci 2-3 tâmpenii, te bagă jos decenii.
Mai bine nu da nume, nu sifona, nu spune.
Nu te ține de glume,
Oamenii sunt pe bune.
Nimeni nu poa’ să zică acu’ în ce stă șmecheria,
Nimeni nu poa să știe de ce nu e bine-n România.
Zece mii e bine, ai suta bravo ție.
Când ai milioane-n bancă, e clar o șmecherie.
Te vezi bun, în fum, ascultă-mă acum.
Te vezi dur, hai-hai-hai vezi-ți de drum.
Pistoalele atacă, organele vitale
Se trage-n plină stradă
Nu mai vezi săbii, topoare.
Până răspund ai 3 la semnal,
O să fii pe jos, plin de sânge, cu mâna pe celular.

Refren: x2
Vrei să fii dur,
Vrei să fii bun,
Vrei să fii tu.
În pl mea ești cam nebun
Vrei să fii full,
De fapt ești doar fum,
O să dispari în fum.

Refren:
Ai vrea să ai?
Ce te faci tu, girl? Atunci când nu te vezi într-o limuzină cu șofer?
Pixuri cu diamante și o geantă plină de bani,
Chiar mă întreb ce te faci tu, girl?
Ai vrea să ai?
Ce te faci tu, girl? Când nu te vezi într-o limuzină cu șofer?
Prinsuri cu diamante și o geantă plină de bani,
Chiar mă întreb ce te faci tu, girl?

Orice fată de la oraș sau de la țară
Refuză să te mai bage în seamă dacă ai buzunarele pe-afară.
Ești un pierde-vară, treaba e nasoală,
Nu contează maniere sau anii de școală.
Contează mașina de-afară, apartamentul din capitală,
Contează în ce țară o s-o duci la vară.
Contează să-ți faci treaba conștiincios,
Să nu vii acasă somnoros, e periculos.
Că dacă dragoste nu e, nimic nu e,
Că dragostea începe după două numere.
Fă-ți temele, suntem în mileniul trei,
Fat-Frumos e la pensie, acum vor derbedei.
Băieți răi, că asta-nseamnă siguranță,
Rutina nu e modul lor preferat de viață.
Băieți răi, că asta-nseamnă siguranță,
Rutina nu e modul lor preferat de viață.

Refren:
Ai vrea să ai?
Ce te faci tu, girl? Când nu te vezi într-o limuzină cu șofer?
Prinsuri cu diamante și o geantă plină de bani,
Chiar mă întreb ce te faci tu, girl?
Ai vrea să ai?
Ce te faci tu, girl? Când nu te vezi într-o limuzină cu șofer?
Prinsuri cu diamante și o geantă plină de bani,
Chiar mă întreb ce te faci tu, girl?

Lumini de reflectoare, haine de p***e cu silicoane,
Ce-o ard în mașini de multe milioane, parfumul e foarte fin,
E 2009, tarfele o ard subtil.
Dragostea e arma principală și băieții cad răpuși de parcă ar fi o boală.
În cluburi cazuri de atac de cord, e atât de bună încât poate s-o simtă și un orb.
Se mișcă de parcă are ritmu-n sânge, însă doar atât, știi bine, ajunge.
Fetița asta are ținte-nalte și bagabonții-n jurul ei cu gânduri necurate.
Nu știu sigur unde vor dormi la noapte, că dacă le face semn, zboară cu ea în noapte.
Trăiește viața în goana asta nebună,
Trece un an de zici că a trecut o lună.
Ai vrea să ai?
Ce te faci tu, girl?

Strofa I:
Câteodată stau și mă gândesc la viața mea,
La ce a fost bine, la ce a fost rău, și la ce se va-ntâmpla.
Știu că tot ce am făcut rău în viață, mă va lovi,
Și că tot ce am făcut bine, mă va apăra, de ce va fi.
Domnule judecător, te rog, nu te grăbi,
Nu voi fi judecat, decât atunci când voi muri.
Până atunci am să continui să spun ceea ce simt,
Am să continui, zi de zi, să reprezint.
Au fost și vor fi multe zile proaste în viața mea,
Însă băieții nu plâng oricât ar fi de grea.
Ce e rău în viață, se va întoarce asupra mea,
Dar ce am făcut bun în viață, mă va ajuta.
Personal, nu cred că am greșit cu nimic,
Însă nu pot să știu, așa că trebuie să fiu pregătit.
Știu, viața nu-i întotdeauna ceea ce pare a fi,
Nu poți să știi, de azi pe mâine, ce fel zi va fi.

Refren X4 (Laura):
Băieții nu plâng, nu plâng, nu plâng,
Îndură totul și păstrează durerea în gând.

Strofa II:
De când eram copil, am învățat că nu trebuie să cedezi,
Nu trebuie să plângi, nu trebuie să-ngenunchezi.
Lacrimile să nu curgă pe obraji,
Fiindcă, atunci, devii o victimă a propriului tău anturaj.
Cei care îți sunt prieteni apropiați,
Sunt niște tarfe, ar trebui să-i bați.
Însă nu-i auzi, nu-i vezi, nu-i simți,
Îți spui că ai prieteni fiindcă-ți place să te minți.
Nu lăsa în jur să vadă, că te doare ceva,
Fiindcă, imediat, cineva va profita.
Dacă vrei să plângi, fa-o singur, în casă,
Nu spune nimănui, fiindcă oricum nu-i pasă.
Fiecare pentru el, toți se mănâncă între ei,
Prietenia valorează 150 mii lei,
Regula e: să nu lași să se vadă,
Fiindcă băieții de cartier nu plâng niciodată!

Refren X4 (Laura):
Băieții nu plâng, nu plâng, nu plâng,
Îndură totul și păstrează durerea în gând.

Strofa III:
Nu lăsa pe față să se vadă nici un semn,
Capu’ sus, încearcă să fii demn,
Fiindcă-n viață poți foarte ușor să pierzi,
Uneori, nu mai ai în ce să crezi.
Te pierzi în droguri și alcool, te rătăcești în viață,
Și ușor, prietenii toți se pierd în ceață.
E ciudat cum banii îți schimbă soarta,
Și-atunci când nu-i mai ai, soarta va fi alta.
La fel de ușor cum vin, se duc ca vântu’,
Și atunci când nu mai ai prieteni, îți rămâne gându’.
Amintirile a ceea ce a fost,
Regreți, și în fiecare zi-ți repeți c-ai fost un prost..
Nu ești pregătit pentru lumea asta rea,
Care se hrănește cu durerea ta.
Păstrează-ți lacrimile pentru mai târziu,
Și mulțumește-I Lui Dumnezeu că ești încă viu!

Refren X8 (Laura):
Băieții nu plâng, nu plâng, nu plâng,
Îndură totul și păstrează durerea în gând.

Refren (Cabron):
Alergând pe străzile din București (x2)
Nu ai cum să nu ajungi să îl iubești (x2)
București, București, nu-ți vine să pleci, sufletul să ți-l goleşti!

Strofa 2 (Sisu):
Întins pe harta țării, undeva în sud,
Când mă apropii de periferie îmi aud inima bătând.
E orașul pe care l-am văzut crescând,
E orașul care m-a văzut pe străzi alergând.
Gând la gând cu vagabonți asemenea mie,
Când vrei să faci mulți bani, din doar o mie.
Că tarfele sunt scumpe, drogurile-s scumpe,
Că viața e frumoasă când ai bancnote multe.
Zarurile se-nvârt, avem pierde-n orice cartier,
Dar ești același care-ai fost și ieri.
Că-n București dacă vrei poți să reușești,
Dacă greșești, imediat a doua șansă o să găsești.
Că-s multe oportunități, multe posibilități,
E orașu’ unde te cunosc și îi cunoști pe toți.

Refren (Cabron):
Alergând pe străzile din București (x2)
Nu ai cum să nu ajungi să îl iubești (x2)
București, București, nu-ți vine să pleci, sufletul să ți-l goleşti!

Strofa 3 (Giovanni):
Știi că pot să-ți zic de București până te plictisești,
Despre oamenii d-aici pe care poți să-i întâlnești.
Când ești pe străzi și vrei să golănești,
Nu prea contează cine ești, ai ce să privești.
Fetițe figurante, cu forme apetisante, bine lucrate,
Care te fac pentru-un moment să uiți de toate.
Ai combinat ceva și o s-o ai în pat la noapte,
Direct la fapte, așa îmi place orașu’ ăsta,
Îmi dă de toate, ia ce vrei că timpu’ nu se-ntoarce.
Nu tre’ să mergi la mare dacă vrei să te prăjești,
Poți s-o faci la fel de bine și aici în București.
Dup-o iarbă, o pastilă și o sticlă de whisky,
Te faci praf, și ajungi direct în Salajan.
Că-ți place și mai vrei și noi îți dăm mereu,
Și uite-așa pierzi frumusețe de BMW-eu.
Da, viața e frumoasă, nu tre să-ți pară rău,
Că ai ajuns aici, în orașul meu.
Așa cum e, nu ai cum să nu-l iubești, știi bine…
E… E… e! BUCUREȘTI!

Refren (Cabron):
Alergând pe străzile din București (x2)
Nu ai cum să nu ajungi să îl iubești (x2)
București, București, nu-ți vine să pleci, sufletul să ți-l goleşti!