Vrem bere! Lumea asta vrea să bea,
Lumea asta-r bea şi vin, de-ar avea cine turna.
Vrem bere! Strigă băieţii însetaţi,
Cât noi rupem piesa, luaţi paharul şi turnaţi!.
Vrem bere! La pahar toţi suntem fraţi,
Fetelor nu vă mai vrem, dar vrem să ne-mbătaţi.
Vrem bere! Strigă absolvenţii şcolilor,
Cu profesorii de rând la întâlnitul zorilor.
Vrem bere! Strigă popi-n deal la bar,
Mai des îi vezi p-aici decât în faţă la altar.
Vrem bere! Nouă ne place bunişoru’,
Dacă este de băut, de fete nu mai ducem doru’.
Dar, paharu’ se-nvârteşte ca:
Planeta-n jur la orbita sa,
Paru se-nvârteşte-n cap,
Vreţi bere? Da! Da! Da!.
Refren: (x2)
Vrem bere! Am pornit în bar, ca ursul după miere,
Vrem bere, bere, bere!
Vrem bere! Avem „cash” puţin, dar nu vrem vin,
Vrem bere, bere, bere!.
Calibru ’67:
Vrem bere! Prima halbă-i cu plăcere
A doua încă e puţin, a treia o ard încă-n tăcere.
Vrem bere! Strigă masa vecină,
Ne provoacă: Ce beţi voi, pentru noi e cappuccino.
Eu îi dau pe combustibil, poţi să-i zici teatru,
Ştii că înghit mai mult lichid decât 4×4!
Vreţi bere? Bag p**a-n ei de amatori,
După două beri, poţi să zici deja că-s chiori.
Veselia continuă, simţim deja primul efect,
Vorbim pe teme diferite, dar toţi înţeleg corect.
Unu’ deja e varză, văd cum scoate cuţitu’,
– Tu mi-ai f****-o pe Tania, o tai pe mă-ta şi pe fii-tu!.
Strig: Vasile fii calm, stai jos, poate vrei bere?
Intră generalul Sergiu: Soldaţi, aliniere!!!
Sergentul Vasile – acum 100 de flotări,
Plin de dispoziţie înghite la rând vreo patru beri.
Refren: (x2)
Vrem bere! Am pornit în bar, ca ursul după miere,
Vrem bere, bere, bere!
Vrem bere! Avem „cash” puţin, dar nu vrem vin,
Vrem bere, bere, bere!

Refren:
Ne-am săturat de voi, luptați contra noastră, nu ai cum
Idealul ce-l păstrăm pentru noi este prea scump
Am început cu sânge-acest drum, acum e scrum
doriți război cu mine, stați cu bine, stați că vine oastea-n fine.
Fără tine, frații mor în ordine,
Unde-i fiara înțeleaptă ce știe de șovăire?
Limpezi ca lacrima, rima mea bună de cinste
Ce la plăcere îndreaptă urletul de lup spre liniște.
Tot vă grăbiți să vă ciocniți, armele-n gât, pumnii-n dinți
Sunteți tâmpiți, răniți, părinți, copii singuri, nu v-opriți
Ați primit ordin, ‘ndepliniți lupta contra lui Dumnezeu
Cum ați putut să îndrăzniți, fiecare e călăul său.
Pământul în flăcări roșii ce ne umilesc strămoșii
Ne calcă în picioare, mă întreb cine sunt proștii.
Noi sinucigași, nu-i bine, ne omorâți în șoaptă
Țările meschine sunt petele pe hartă
Știu c-ar vrea să ne ardă, iar noi sclavii lor
Dăm vina pe soartă, uităm de tricolor.
Da, murim din vina lor, ne mănâncă sfinții
Suntem sclavi, vrem libertate, suntem simple achiziții
Da, răbdăm de prea mult timp, înconjurați de erinii
Ne fură viața furii, toate poate vor fidelitate.
Suntem vii, dar pășim spre moarte
Sună prea banal, dar știi, suntem sătui de libertate
Cătușe pe mâini, gura-n tighel, cu picioarele legate
Fugim vorbind, am înțeles cu timpul că dorim dreptate.

Refren:
Ne-am săturat de voi, luptați contra noastră, nu ai cum
Idealul ce-l păstrăm pentru voi este prea scump
Am început cu sânge-acest drum, acum e scrum
doriți război cu mine, stați cu bine, stați că vine oastea-n fine.
Fără tine, frații mor în ordine,
Unde-i fiara înțeleaptă ce știe de șovăire?
Limpezi ca lacrima, rima mea bună de cinste
Ce la plăcere îndreaptă urletul de lup spre liniște

Refren:
Cât mai pășesc pe-acest pământ și cât îmi dau seama.
Cât Dumnezeu e cu mine și mă îndeamnă,
Nu vrem noi, nu vor alții dezamăgire,
România, știi? Basarabenii vor Unire!.

Ăștia zâmbind în fotoliu, trădători plini de orgoliu,
Să-și ascundă crimele, au înecat o țară-n doliu,
Ei știu că din-afară nu distrugi această țară,
Atunci o fac d-interior și-au adus în turmă-o fiară.
Din neștiință-au devenit niște ființe inventive,
Ușor spălând, manipulând, niște minți mai primitive,
Istoria falsă impusă ca cale spre perfecțiune,
Compensând cu fantezia lipsa de rațiune.
Când patria te strigă, poți fi doar erou sau laș,
Ori lupți până la capăt, ori din nepăsare-o lași.
Cam prea mulți patrioți s-au născut pe-acest pământ,
Când jumătate îl apără, altă jumătate-l vând.
Așteptând cu îndrăzneală an de an ziua Unirii,
Va trece oastea peste Prut și doar eroii vor fi primii,
Ce vor veni acasă, soldații sunt întâmpinați,
De mama adevărată, de adevărații frați.

Refren:
Cât mai pășesc pe-acest pământ și cât îmi dau seama.
Cât Dumnezeu e cu mine și mă îndeamnă,
Nu vrem noi, nu vor alții dezamăgire,
România, știi? Basarabenii vor Unire!

Refren:
UNICA, și încă o dată mușchiul cardiac
E boala cea mai gravă, n-o datează nici un leac
Dar în lipsa ei mi-aș ieși din minți de tot
Nici s-o las, nici s-o uit, nici s-o tradez nu pot!
Că e UNICA și încă o dată mușchiul cardiac
E boala cea mai gravă, n-o datează nici un leac
Dar în lipsa ei mi-aș ieși din minți de tot
Nici s-o las, nici s-o uit, nici s-o tradez nu pot!

II.
Da, am ales calea greșită când am pornit pe drum în sus
Și n-am ales nici când să tac, când am ceva de spus
Sunt dispus, s-o ard pe beat și o ard cam nervos
Nu-mi pasă că scriu versuri rele sau că beatul e jegos
Nu-mi place să critic, eu n-am așa inițiativa
Îmi pare rău că mulți m-ați cunoscut din partea negativă
Sunt atât de simplu, dar nu mă înțeleg cei din jur
Dar cei ce mă cunosc au înțeles că-mi place să înjur
Mă uit în jur și văd doar false fețe după false măști
Ce să fac că nu te observă atunci când le vorbesc
Dar eu singur am frați, ce mereu mă susțin
Și facem misiuni creștine într-un mod clan-destin
Ea mi-i muza ce îmi luminează drumul prin ceață
Chiar de pierd e singura ce mă întoarce la viață
Și nu cred că pot trăi fără ea, măcar o zi
Și de mă părăsește, crede că nu mă mai pot trezi.

Refren:
UNICA, și încă o dată mușchiul cardiac
E boala cea mai gravă, n-o datează nici un leac
Dar în lipsa ei mi-aș ieși din minți de tot
Nici s-o las, nici s-o uit, nici s-o tradez nu pot!
Că e UNICA și încă o dată mușchiul cardiac
E boala cea mai gravă, n-o datează nici un leac
Dar în lipsa ei mi-aș ieși din minți de tot
Nici s-o las, nici s-o uit, nici s-o tradez nu pot!