Piku – Versuri.pro

Marioneta

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Dacă pentru o clipă Dumnezeu ar fi uitat că eu sunt o marionetă din cârpe și
dacă mi-ar fi dat un pic de viață, probabil că nu aș spune tot ceea ce gândesc,
dar aș gândi tot ceea ce spun. Aș da valoare lucrurilor, nu pentru ceea ce valorează,
dar pentru ceea ce înseamnă. Aș dormi un pic, aș visa mai mult, înțelegând că pentru
fiecare clipă în care ținem ochii închiși pierdem 60 de secunde de lumină.
Aș pleca când
toți se distrează, aș sta treaz când cei mai mulți dorm. Aș asculta când cei mai mulți
vorbesc, și cum aș gusta o înghețată de ciocolată bună.
Dacă Dumnezeu mi-ar fi dat cadou un pic de viață, m-aș îmbrăca subțire, m-aș întinde la
soare lăsându-mi neacoperit nu numai corpul, dar și sufletul.
Dumnezeul meu, dacă aș avea o inimă, mi-aș însemna ura
în gheață și aș aștepta venirea soarelui.
Aș picta un poem de Benedetti pe stele cu un vis de-al lui Van Gogh,
și un cântec de-al lui Serrat ar fi serenada pe care aș oferi-o lunii.
Aș uda cu lacrimile mele trandafirii pentru a simți durerea
spinilor și sărutul incarnat al petalelor lor.
Dumnezeul meu, dacă aș avea un pic de viață…
N-aș lăsa să treacă nicio zi fără să spun oamenilor că iubesc, că îi iubesc.
Aș convinge orice femeie și bărbat că sunt favoriții mei și aș trăi îndrăgostit de dragoste.
Oamenilor le-aș demonstra cât de mult greșesc că nu te mai
îndrăgostești când îmbătrânești, fără să știe că de fapt îmbătrânești când nu mai iubești.
Unui copil i-aș da aripi, dar l-aș lăsa să învețe singur să zboare.
Pe cei în vârstă i-aș învăța că moartea nu vine odată cu îmbătrânirea, ci odată cu uitarea.
Atâtea lucruri am învățat de la voi, oameni…
Am învățat că toată lumea vrea să trăiască pe culmi de munte,
fără a ști că adevărata fericire constă în felul în care urci povârnișul.
Am învățat că atunci când un nou născut apucă pentru prima dată
cu pumnul său mic degetul tatălui său, îl va ține pentru totdeauna.
Am învățat că un om are dreptul să-l privească pe altul de sus
doar când trebuie să-l ajute să se ridice.
Sunt atât de multe lucruri pe care le-am putut învăța de la voi,
dar într-un final nu-mi vor servi prea mult pentru că atunci când
ma vor repune în această valiză, eu voi muri… :).. [eliza]

Sad Story

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Durerea de stomac cu care s-a trezit nu se datora oboselii sau a mâncării, ci mai degrabă din cauza evenimentelor ce aveau să se întâmple în ziua aceea. Astăzi trebuia să încheie o relație ce dura 2 ani de zile și chiar considera că a rămas târziu. Trebuia să se termine.
„- Nu vreau să o nedreptățesc nici pe ea. Nu sunt eu unic pe lumea asta. Nu sunt nici prea frumos, nici prea deștept, dar am făcut tot ce îmi stătea în puteri ca totul să fie bine… să nu se termine.”
… Tânărul simțea că durerea de stomac se accentuează… simțea că se sufocă, s-a îmbrăcat repede și a ieșit. Nu a lăsat-o niciodată să aștepte până acum și nu putea să o facă nici de data asta. Era o zi ploioasă de aprilie. În câteva minute a ajuns la locul întâlnirii, ca de obicei ajunsese primul. După câteva minute o vede apropiindu-se, pe iubita lui. Se hotărăsc ca meargă la o cafea.
„- Mi-e frig” zise fata… de fapt acestea au fost singurele cuvinte rostite până ce au ajuns la cafea.
„- Vrei să-mi zici ceva?” zise ea uitându-se în ochii băiatului.
„- Da” zise el. Fata devenise curioasă…
„- Păi zi-mi odată! Ce mai stai?” spuse ea iritată… Tânărul oftă și o întrebă:
„- Până unde crezi că va merge asta? Sau mai bine zis… crezi că suntem o pereche potrivită?”
„- De ce simți nevoia să mă întrebi asta?” zise ea…
„- Draga mea… îți amintești când te-am sunat acum câteva zile? Cred că era în jur de 11 noaptea…”
„- Îmi amintesc” zise ea… Și tânărul fără să mai aștepte un răspuns continuă:
„- În noaptea aia mă gândeam la tine, ca de obicei îți scrisesem o poezie și am vrut să ți-o spun la telefon. Când te-am sunat nici nu m-ai lăsat să ți-o spun… Mi-ai zis că „-Ce? Altă treabă nu am decât să te sun la ora aia??”. În momentul acela m-am simțit ca un boxer care primește câțiva pumni în cap și cade… Dar am tăcut, mi-am cerut scuze și am închis telefonul… și am mai avut multe certuri asemănătoare cu asta. Și mai ții minte când m-am îmbolnăvit și Cristina mi-a zis că sunt foarte norocos că tu o să ai grijă de mine? și tu ai zis „- Nu am altă treabă? Dar ce eu sunt infirmieră? El nu are mamă?”
Fata zise:
„- Da, dar ce legătură au toate astea? De ce mi le spui tocmai acum? Știi că așa sunt eu… nu-mi place romantismul… Și în plus, am eu față de infirmieră?”. El îi spuse râzând:
„- Nu draga mea… nu ai față de infirmieră… Și cu inima pe care o porți, chiar de ai vrea nu ai putea fi infirmieră…” și continuă… „-Până acum de câte ori m-ai sunat de dimineața sau noaptea târziu ca să îmi spui cuvinte de dragoste? De câte ori mi-ai trimis un mesaj pe telefon? Poate că nu îți place romantismul, dar nu-ți place nici să îi faci fericiți pe oamenii care te iubesc? Pe când eu mai presus de tine, îmi place să-i fac fericiți pe cei din jurul meu. De când suntem împreună mereu am avut un mesaj de dragoste pentru tine, știi… noi doi suntem ca albul și negrul.”
Fata înțelesese deja
„- Adică vrei să fiu poetă?”
Tânărul zâmbi gândindu-se la ce hotărâre bună a luat despărțindu-se de ea.
„- Nu draga mea… Nu vreau să fii poetă… Chiar dacă ai vrea nu ai putea, dar noi doi trebuie să ne despărțim… cred că ar fi mai bine pentru amândoi.”
Tanara a înlemnit…
„- Dar eu te iubesc și credeam că mă iubești și tu…”
Tânărul oftă…
„- Nu draga mea… tu doar credeai că mă iubești. Dacă mă iubeai, acum nu discutam lucrurile astea…”
Fetei îi dădură lacrimile. Tânărul scoase o batistă și i-o întinse fetei.
„- Bine… așa să fie…! Sper că nu mă părăsești pentru alta!…
„-… Cum poți să crezi asta? Până acum nu a existat altă fată pentru mine și nici nu va exista o altă perioadă lungă de timp.”.
. Și cei doi tineri, care s-au așezat la masă fiind iubiți acum stăteau ca 2 străini. După câteva momente de liniște, tanara zise:
„- Cred că ar fi mai bine să plecăm…”
Tânărul spuse că el ar vrea să rămână un pic singur… și se mai îmbrățișară o dată înainte de a se despărți pentru totdeauna… Când fata s-a îndepărtat tânărul începu să tremure, deși ploaia se oprise de mult… începu să se roage
„Doamne, dă-mi putere!”
Și-a amintit de prieteni. De ce îi spuseseră ei, că nu se potrivesc, că au caractere diferite. Orele au trecut și locul ploii l-au luat stelele. Nu-i zise nimic mamei lui, care l-a întâmpinat la ușă și se duse direct în camera lui. Clipele treceau greu și el încă se mai gândea la momentul despărțirii, dar a 2-a zi trebuia să se trezească devreme să plece la muncă și a ațipit. Se trezi la ora 7. Tocmai când să iasă din casă se uită la telefonul mobil și văzu că are 10 apeluri nepreluate și un mesaj nou… nu auzise telefonul pentru că era foarte obosit. Se uită la mesaj și văzu că venise de la „Suflețel” astfel o alinta el pe iubita lui. „AM ÎNVĂȚAT SĂ IUBESC TOT CE ERA AL MEU. DAR AM PUTUT SĂ TRĂIESC ȘI FĂRĂ CE NU AVEAM. NUMAI FĂRĂ TINE NU POT SĂ TRĂIESC. ÎȚI JUR DRAGUL MEU, DOAR PE TINE TE-AM IUBIT ȘI VOI MURI IUBINDU-TE PE TINE.. ADIO DRAGOSTEA MEA!”… Tânărul s-a mirat, era pentru prima dată când ea îi trimitea un mesaj. S-a uitat la ce oră a fost trimis mesajul și a văzut că fusese trimis la ora 05:00. Începu să râdă… nu se aștepta la așa ceva… fusese luat prin surprindere… Formă repede numărul ei, dar a răspuns o voce străină…
„- Aș putea să vorbesc cu Cristina?”
… Persoana care a răspuns izbucni în plâns.
„- Eu sunt mama ei… fetița mea s-a sinucis aseară! A tot sunat pe cineva toată noaptea… când am văzut dimineața că lumina din camera ei este încă aprinsă, am intrat… dar fetița mea se spânzurase!!!”
Tânărul simți că în jurul lui tot se prăbușește…
După câteva luni, 2 medici vorbesc… unul întreabă de starea de sănătate a unuia dintre bolnavi:
„- Băiatul ăla… mi l-au adus acum 3 luni. O fată s-a sinucis din cauza lui și din ziua aia nu-și lasă din mână telefonul mobil și tot trimite mesaje. Acum câteva zile, am fost curios și i-am luat noaptea telefonul din mână să mă uit la număr, dar numărul ăla e anulat de 3 luni… am găsit ultimul mesaj care îi venise: „AM ÎNVĂȚAT SĂ IUBESC TOT CE ERA AL MEU. DAR AM PUTUT SĂ TRĂIESC ȘI FĂRĂ CE NU AVEAM. NUMAI FĂRĂ TINE NU POT SĂ TRĂIESC. ÎȚI JUR DRAGUL MEU, DOAR PE TINE TE-AM IUBIT ȘI VOI MURI IUBINDU-TE PE TINE.. ADIO DRAGOSTEA MEA!”

Astăzi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Astăzi… am trimis din nou un înger să-ți bată în fereastră, să-ți spună că cineva îți simte lipsa… enorm… Dar nu i-ai deschis.
Astăzi ar fi soare dacă mi-ai fi zâmbit.
Astăzi aș vrea să îți spun că îmi e dor de tine mai mult ca niciodată.
Astăzi am realizat că dacă închid ochii te simt aproape chiar dacă ești departe.
Astăzi aș vrea să cred că ce a fost nu s-a terminat atât de repede.
Astăzi mi-am dat seama că atunci când am spus că te iubesc nu a fost o glumă.
Astăzi, deși viața merge mai departe, nu pot să nu mă gândesc la trecut.
Astăzi, dacă aș putea să îmi pun o dorință ar fi să nu mai plec niciodată de lângă tine.
Astăzi lumea ar prinde culoare dacă pentru o clipă aș putea da timpul înapoi…
Astăzi te-aș strânge în brațe așa cum nu am mai făcut-o niciodată… dacă m-ai lăsa…
Astăzi sper să vars ultima lacrimă de dorul tău.
Astăzi, fiecare oră care s-a scurs… a trecut mai greu pentru că nu ești aici.
Astăzi… a plouat în sufletul meu!
Astăzi timpul îmi este cel mai mare dușman.
Astăzi am comis o crimă, am ucis încă un gând legat de tine… oricum era zadarnic…
Astăzi aș vrea să pot să îți pictez un tablou cu fiecare vis pe care îl am legat de noi.
Astăzi sper să te gândești că cineva adoarme în fiecare seară cu tine în gând…
Astăzi nu mai pot spune nimic… ce simt depășește universul cuvintelor omenești…
Astăzi e doar o altă zi în care m-am gândit la tine. Sunt chiar aici și tu nu mă vezi fiindcă tu nu poți să vezi ceva în care nu crezi… Am închis ochii sperând că într-o zi… toată tristețea va dispărea… Și spune-mi, ești fericit acum? Zâmbesc mereu, glumesc mereu, dar ce e în sufletul meu știu doar eu… Nimic nu doare mai tare decât lucrul pe care l-ai înțeles prea târziu… Tot ceea ce am iubit… m-a dezamăgit. Acea artă a vieții nu a contat în „a nu cădea niciodată”, ci în a te ridica de fiecare dată când cazi…

Minți Murdare Făcute Praf (feat. Adda, Teasta)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

E prea mult fum în jur..
Nu pot zâmbi acum..
Mintea ta bolnavă îmi cere mult prea mult..
E prea mult fum în jur..
Nu pot zâmbi acum..
Mintea ta bolnavă îmi cere mult prea mult..
Refren: Uită de tot, uită de tot
Uită de lume, de sentimente, de suflete pereche, de șoapte la ureche
Fii rece, nu lăsa pe el să te-ntunece..
Mi-am zis.. „Uită de tot, uită de tot
Uită de lume, de sentimente, de suflete pereche, de șoapte la ureche
Fii rece, nu lăsa pe el să te-ntunece”.
Privește-mă în ochi și spune-mi ce vezi
De fapt, ce poți să vezi prin niște ochi verzi
Ma vezi pe mine a păși spre altă lume
Vezi un copil, vezi copilul din mine
Pe străzi goale părăsite ca un suflet de sticlă uitat
Un vânt ce bate, și-o vreme rece
Acum știu tot ce-i frumos repede trece
Acum știu tot ce-i frumos repede trece..
Și de ce tu? De ce așa? De ce nu poți fi altcumva?
De ce te ascunzi în mintea ta, iar pe mine mă uiți într-un pat lângă tine
În aer arunci niște vorbe inutile
Ai o mulțime de motive dar de fapt n-ai nimic
Suntem doar noi 2, într-o cameră plină de praf
La fel de goi în amintiri și-n fapte noi suntem praf.
Teasta: Poate că ai dreptate dar ne iubim babe.
Refren: Uită de tot, uită de tot
Uită de lume, de sentimente, de suflete pereche, de șoapte la ureche
Fii rece, nu lăsa pe el să te-ntunece
Mi-am zis : „Uită de tot, uită de tot
Uită de lume, de sentimente, de suflete pereche, de șoapte la ureche
Fii rece, nu lăsa pe el să te-ntunece”.
Teasta: Poate ar fi mai bine să vorbim deschis, poate că nu
Ar trebui să ne ferim exact cum faci tu
Ai uitat. Hai să vedem dacă m-am schimbat
Hai să vedem cine pe cine a trădat
Ca. rămân puțin pe loc încerc să meditez
Sunt între bine și rău și nu pot să mă controlez
Pentru tine poate e prea greu să iubești
La fel de greu când mă gândesc că poate n-o să reușești
Eu sunt cel care, fără motiv o să te cert
Și tu ești cea care m-a învățat din când în când să iert
Regret dar asta nu schimbă chiar nimic
Și poate nu-s așa naiv, precum ți-ai închipuit
Că au fost clipe și clipe, ai uitat sau nu
Eu te-am iubit tu ai greșit și m-ai trădat
Vezi tu. atât am așteptat să vedem dacă-nțelegi
Că poți să ai tot ce-ți dorești dacă știi ce să alegi.. dacă știi ce să alegi…
Refren: Uită de tot, uită de tot
Uită de lume, de sentimente, de suflete pereche, de șoapte la ureche
Fii rece, nu lăsa pe el să te-ntunece
Mi-am zis : „Uită de tot, uită de tot
Uită de lume, de sentimente, de suflete pereche, de șoapte la ureche
Fii rece, nu lăsa pe el să te-ntunece”.
Adda: Privește-mă din nou și spune-mi ce vezi
De fapt. mai bine nu să nu-ți văd ochii verzi
De fapt poate îmi lăcrimează de la fum
Și-mi caut cuvintele prin geanta acum
E așa dezordine. ce să zic?. mai bine tac
Te las pe tine să mă-nțepi cu un ultim ac
Cu ultimul cuvânt care îți trece prin minte
O minte bolnavă, făcută praf de regrete
Și de ce regreți? De ce noi? De ce așa?
De ce nu poți schimba chiar acum ceva?
De ce pleci capul și fumezi și dacă îți spun
Dacă îți spun „schimbă-te” te îndepărtezi
Și iar mă lași în suspans, sunt în continuu balans
Și iar mă lași singură, mai bine plec.. uită-mă!.
Refren: Uită de tot, uită de tot
Uită de lume, de sentimente, de suflete pereche, de șoapte la ureche
Fii rece, nu lăsa pe el să te-ntunece
….
ube ssk mea ^_*
Și nu uita.. cei ce te iubesc cu adevărat te lasă să trăiești cum vrei tu.

Lumea Mea

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Mă revolt și mă supăr uneori pe lume
Mă retrag și mă-nchid tot mai mult în mine
Tot mai adânc… și mai adânc în mine…
Și caut atunci imagini și gânduri și vorbe
Spuse, șoptite, gândite, gesturi numai de TINE
Mă ascund tot mai mult… și mai mult
Mă ascund de mine, de voi… și de tine
Mă ascund în abisul din mine
Ca imaginea oglinzii, oglindite-n oglindă
Și se vede și mai mică, tot mai mică
Doar aici în adâncul meu din mine
Pot să-nțeleg ce e bine și ce-i rău
Să-mi pot uita și ierta supărarea
Să las lumea mea aici
Să o caut foarte rar
Să-mi alung încrâncenarea
Și să scot lumea mea iar
Lumea ta și lumea mea…
Și mai bună… și mai rea…