Omu Tele – Versuri.pro

Multă Pace

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Mi-am pus sufletul pe foaie și s-a rupt
Am pus de multe ori pariu și am pierdut
Deci nu e totul roz și-ncă zâmbesc
De multe ori să fiu singur e cam tot ce îmi doresc
Liniștea se lasă, multă gălăgie în cap
Mi-am promis atâtea chestii și-ncă trag să le fac
Și ce-i mai grav, că-i lupta interioară
Să-mi pun încrederea în tine-i mersul pe sfoară
Deci poa’ să meargă, poa’ să nu
E filmul prieteniei, prea puțini ce văd sfârșitul
Multă ură acumulată dar știu că totul trece
Oamenii-s de formă și nisipul dă să plece
Pământul mă așteaptă rece, totu-i limitat
Împart dragoste, știi? cu asta sunt înzestrat!
Aștept karma, în principiu așa mi-e arma
Vreau să scriu sub un copac înflorit să plece iarna.
Da, și când totul se schimbă
Eu vreau să văd bunătatea în oglindă
E o eliberare a sufletului și a minții
Momentul trist de multe ori m-a adus în fața foii
Dar știi ce m-am întrebat?
Oare momentul ăsta trist de care îți vorbesc
O să fie atât de important peste ceva timp?
Nu!
Și atunci.
Și-atunci mi-am dat seama.
Că n-am mai scris de-o vreme, pierdut prin galaxii
Dar am învățat că ești ce alegi și ce poți iubi
Sunt bogat și fără bani, am îmbrățișat ființa
Am ales să fiu bun, scutur de lacrimi penița
Totul pare greu dar sunt schimbarea ce-o doresc
Printre atâtea palme date am încercat să progresez
Îți zic și ție, ăsta-i secretul
Pentru orice faptă bună tu să n-ai regretul
Scriu cu negru dau culoare foii
Asta numesc eu soarele ce rupe armonia ploii
Nu fi mirat că-ți vorbesc de bunătate
Nu-i singura ce ne lipsește, le pot înșira pe toate
Multă pace în suflete pătate
Și multă bere rece pentru vagabonzi în noapte
Multă pace în suflete pătate
Și multă bere rece pentru vagabonzi în noapte

Omul Meu - Apă de Ploaie

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Atât de rece-i totul, nu-i nimic să mă surprindă
Am început să văd chestii, câteodată și-n oglindă
Timpul mă schimbă și nu pot să dau nimic la schimb
Când vreau să retrăiesc ceva ce-aș vrea să schimb
Nu vreau să-ți povestesc nimic, doar îți zic din timp
Credeam că ești o floare rară, dar rapid te-ai ofilit
Asta mă seacă, unde vrei să ajungi?
Răutatea-i un fel de suflu al tău! Ce suflet să mai alungi?
E același film într-un diapozitiv stricat
Voiam să găsesc totul, vai și cât am căutat
Și-ai încercat să calci pe tot ce-i bun din mine
Și-ai învățat că nu-i prea bine
Să-mi descoperi răutatea
Când ai început să simți mâhnire
Și asta ca știre, caz că n-o știi p-asta
Am vrut lumină în inimă, treptat mi-ai îngustat fereastra
Caut soarele prin furtună
Căci mă feream de șerpi în timp ce io-i țineam de mână
Nu e totul cum pare, dar par să fie
Sute motive să nu mai vreau asta pe vecie
Am revenit de prin tărâmul viselor
Acolo unde totul e perfect prin prisma premiselor
Unde era totul altfel, marea amăgire
Realitatea asta îmi provoacă nostalgie
Tot ce-a plecat din călimară pe coală-i făcut să doară
Dar ca orice lucru, știi.. o să dispară
Acum e totul clar odiseii în foi din plic
Ce-ncep cu un „ești totul” până la „nu-nsemni nimic”.
Până la „nu-nsemni nimic”!

Omul Tele - Textura

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Intru pe beat, combin substanțe,
Substanța cenușie-mi e ca ruleta cu 6 gloanțe.
Nu e timp fără gândire când banul ți-e scopul,
Scopul meu-i să fac ce vreau, deci să vă strig jocul.
Mimez ca la orgasm o fericire virtuală,
Canceru-n floare când petale se separă.
Sunt greu de înțeles ca legislația,
Într-o nație întoarsă spre manele ca pronația.
Io-s supinația, întoarcerea pe dos,
Într-un univers în care p***a poartă haine roz.
Sunt rezultatul alcoolului și-o bunătate de femeie,
Unde ea se luptă zilnic cu-aceeași idee.
Visuri la cheie, nu vise pe pereți,
E greu să nu fii strâmb când toți îți spun să te îndrepți.
Îndreptarea-i îndreptată doar spre startul de ozon,
Cică tre’ să fii mai sus ca să fii tu supraom.
Ura mea-i ca ceasul bate toate limbile,
Am un sac de sfaturi bune, dar tu omite-le.
Eu sunt eu, multe e-uri pe pământ,
Am zis că-i dragoste, mi-a pus capac, după flori pe mormânt.
Atât de sec, n-ai cum să te abții,
Cum să nu bagi beat-ul, să te apuci să scrii?
Ocean atât de mare, plin de stuardeze,
Am un mers agale, cică-i secolul vitezei.
Fotosinteza lumii verzi, bătaia luminii,
Sunt un buchet de trandafiri, simte-mi spinii!
Prefața omului e banul, titlu-i începutul,
Trecutul e laxativ, d-asta-s gol pe dinăuntru.
Am pus grijile-n prezervativ să nu se înmulțească,
La fel ca oameni fake ce nu par să obosească.
Sunteți mici când se-anturaturează cu alții,
Dintre toți, ca la microscop, văd terminații.
Ura mea-i ca ceasul bate toate limbile,
Am un sac de sfaturi bune, dar tu omite-le.
Eu sunt eu, multe e-uri pe pământ,
Am zis că-i dragoste, mi-a pus capac, după flori pe mormânt.

Omul Tele - Liniștea

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Uite-ți fratele o dă din ce în ce mai bine
Tot mai caută învățături prin orice amintire
Da, că totu-i gri aici de fapt
Că lumina lunii e puternică și-l bate fix în cap
Dar se luptă, merge mai departe
Cum o fi, o fi ca la maternitatea
Deci nu-i loc de moarte
C-o să auzi sigur mai târziu
Îți transmite Analog Digital sau pe CD-u
Ascultă bine ce zice, simte-i vibe-ul
Coordonează coordonatele, ascultă-i sfatu’
Că nimeni nu știe exact direcția
Dar măcar are idei, poate se vor pronunța
Și visează pierdut prin atâtea cuvinte
Pe un drum plin de dame farachinte
Liniștea mi-e muzica
Și nimic nu se mai poate complica.
E noaptea târziu
Și tot-i pustiu
Și ce e grav, că nu se schimbă nimic
Nici măcar la răsărit.
Vrea să fie mai des fericit
Are pică pe snare, da-aia pică pe beat
Retras în lumea lui, plictisit de mulțime
Ca și coloratul și-a ieșit de mult din linie
Urăște tv-ul, tarafu’ din boxe
Emisii radio mai nocive ca cele de noxe
Acele-s entorse grave când pierde timpul
Căci viitorul e acum și-i schimbă tripu’
Și o arde singur, nu-i pasă ce zice lumea
Ca și Vranceanu rareori să-și piardă Firea
Ca o constatare a cam obosit
Să caute adevărul în miraje și castele de nisip
Așa că se lasă pradă scrisului
Încearcă să facă doar ce-i place lui
Că a învățat că nu banu-i o putere
Atâta timp cât trăiești viața din plăcere