Mircea Pavelescu – Un Om Curios
Cu chibritul, mister Frost,Vru să vadă dacă-i plinăO cisternă cu benzină –Şi a fost!
Mircea Pavelescu
Mircea Pavelescu – Telegrama
Cincinat e-n sânul meuCred că pentru totdeauna,Face-aicea sus pe luna..Salutare, Dumnezeu!
Mircea Pavelescu – Nebunia Calamburului (Aforism Absurd)
Săritura în putereSe resimte și-n călcâie.Unul sare de plăcere,Altul sare de lămâie.
Mircea Pavelescu – Ce Este Epigrama
Ce este epigrama? – ne-a întrebat Slăvescu,Rugându-ne-ntr-o doară, pe noi, să-l dumirim.– E-o muză nevăzută – răspunse Iordăchescu –Ce stă la Pavelescu, de frica lui Nigrim.
Mircea Pavelescu – Panegiric
Poetul odihnește-aiciRăpus de-o moarte timpurie.Ce pierdere pentru amici!..(Ce șansă pentru poezie!)
Mircea Pavelescu – Scriitori și Scriitori
Sunt scriitori de stiluri variateCe se deosebesc destul de clar:Unii gândesc și la posteritate,Iar alții, practici, doar la onorar.
Mircea Pavelescu – Epigramistului Florin Iordăchescu
Ironizând tot ce se scrie,Florin, epigramist atent,Are talent de parodieȘi parodie de talent.
Mircea Pavelescu – Jurnal de Bord
Mareea ca o pâine dospește calm în barcă,pe-aci Februarie e tânăr și cu obrazul ud;în fund din crucea largă zvârlită peste sudcad stele ori embleme de aur pentru șapcă.Aștept să-mi întinzi mâna, ușor, peste ocean,întocmai ca o algă prin mrene de argint.Inima ta pe-alocuri o simt călătorindînchisă-n buzunarul batistei și-n ochean.
Mircea Pavelescu – Conferențiarului Vorba-Lungă
Vorbește, ascultându-i glasul,De mult nu mai consultă ceasul.Auditorii, albi ca varul,I-au pus pe masă calendarul.
Mircea Pavelescu – Mistica
E un bigot amicul meu,Mănâncă „ce dă Dumnezeu”Şi bea – când soarbe vinişorul –Ce dă Ion Botezătorul.