Krepuskul – Versuri.pro

Umbre de Vise

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Mergi în urmă fără să știi ce-ai fost întâia oară,
Din neant nu îți revii, o imagine mai clară.
Umbre de vise, murdare de vânt,
Purtate pe-aripi, pe sub pământ,
Fragmente, frânturi de gânduri uitate,
Ne fac să nu mai știm de noi, de toate.
Nu mai văd, nu mai aud,
Nu mai știu, e mult prea mult.
Nu mai văd, nu mai aud,
Nu mai știu, e mult prea mult.

Munți Fără Glas

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Munți Fără Glas.
Ai vrea să ne cunoști acum,
Ai vrea s-ajungem iarăși scrum,
Ai vrea să fim prieteni buni,
Doar ca să ne oprești din drum,
Nu poți să ne oprești acum.
Și dacă munții-ar avea glas
Și nu ar bate-un ultim ceas,
Să nu călcăm un ultim pas,
Să vezi și tu câți au rămas.
Nu poți să ne oprești acum,
Nu poți să ne oprești din drum.
Nu poți să ne oprești acum,
Nu poți să ne oprești din drum.
Noi suntem munții fără glas
Și valul tremurând în zori,
Și în apus ce-a mai rămas,
Nimic din toți acești fiori.
Nu poți să ne oprești acum,
Nu poți să ne oprești din drum.
Nu poți să ne oprești acum,
Nu poți să ne oprești din drum.

Zile Cu Soare

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Se poate face zi dintr-o lovitură.
Se poate face zi dintr-o lovitură,
Totul să se scurgă în nimic.
Urme de război pe fundul sufletului,
Desființate de prea mult început,
Fără continuare, ale nedoritului,
Așteptând un viitor trecut.
Fără continuare.
Așteptând un viitor trecut.

Te Cheamă Urma

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Jocuri de stele sunt visele mele,
Târăsc după mine un plug.
Ajung să întind mâna spre cele
Ce-n vene otrava îmi smulg.
Adun de prin apă păienjeni de foc
Ce-mi sună pe piele când umblă
Sângele nu poate să stea în loc
Când ura şi doru-mi sunt umbra.
Te cheamă urma să-i ţii parte,
În noapte târziu să te-afunzi.
Şi-n nori curaţi să aduni de departe
În tine tacite furtuni să pătrunzi.
Te cheamă durerea să-ţi strige-n tâmple
Secunde din ceasul de lut,
Să vină, să ardă în linişti trecute
Mirarea pe chipul tău mut.
Te cheamă urma să-i ţii azi parte,
În noapte târziu să te-afunzi.
Şi glasul tăcut, turnat peste noapte,
De lume durerea s-ascunzi.