Strofa 1:
Trecând prin viață de la cei mai mici copii,
Fără gânduri și fără datorii,
Ajungi de la stagiul în care tu nu-ți prea amintești
Ce faci de azi pe mâine și cum o să trăiești,
O să ajungi în stagiul de a avea prea multe idei
Și de a nu mai știi pe ce drum o s-o iei,
Crezi că o să-ți faci prieteni și că o să fie acolo
Însă ei o să te trateze ca pe un artist solo,
Să nu crezi că lor le pasă că tu n-o duci prea roz
Că ei trăiesc doar cu un bilet la loz,
Și nu te lăsa schimbat de aparențe
C-o să ajungi ca celelalte zdrențe
Și ascultă bine ce-ți șoptesc la ureche
Că viața e doar una, nu are pereche.

Strofa 2:
Eu îți povestesc despre ce se-ntâmplă-n viață
Tu crezi ce vrei, însă acordă-mi o șansă,
O să vină momentul când o să pici
Și o să vezi ce greu e să te ridici,
Că așa e în viață, mai câștigi și pierzi
Dacă înveți din greșeli, o să vezi,
Atunci când cazi, îți e greu să te ridici, dar și când o faci, nici că o să mai pici,
Am scris aceste texte și din pierdere de timp
Dar am vrut mai mult să te trezesc un pic,
Pe tine cel ce mă asculți acum
Și te gândești că poate n-ai ales un drum bun,
Și chiar de mă ignori și mă crezi o zdreanță
O să ajungi să vezi că ai o speranță,
De a ajunge sus doar depinzând de tine
Și eu o să mă mândresc că ai început cu mine,
Îți urez noroc în tot ce ai să faci
Și sper că nu o să ai niciodată draci,
Pentru că numai cu calm o să ajungi departe
Și pe toată lumea să o dai pe spate.

Strofa I:
Mi se zice integrity
Și am fost catalogat cu low activity,
Am decis să scriu despre viață
Poate așa îmi acord o șansă,
De a face tot ce pot atunci când e nevoie
Și de a declara că suntem egali și nu depinde de funcție,
Însă toți au luat-o pe ulei
Dar o să se gândească de două ori când n-o să mai fie plini de ei,
Am primit blestemu’ de a scrie versuri
Și am să-l duc pân’ la capăt să-ți explic cum e să ai visuri,
Când stai la cârciumă și bei cu băieții
Apoi te gândești că vrei să dai un sens vieții,
Că ai vrea să ajungi departe
Cu vise ce-ți apar în cap noapte după noapte,
Că ai 30 și de ani și ești pe p***a ta
Și tre’ să te descurci singur prin lumea asta rea,
Ai grijă de tot ce ai mai scump și nu mă refer la bani
Ci la acei oameni ce te vor ajuta.

Strofa II :
Am inspirație din partea unor sentimente
Și de la persoane ce nu mă cunosc băiete,
Am făcut multe lucruri și ce să mai zic de fapte
Iar acum sunt obligat să le port în spate,
Nu sunt prea matur sunt născut în 2000
Dar am încercat de toate mii și mii,
Pe moment am crezut că ăsta-i răspunsul la toate problemele
Dar mai târziu am aflat că e intrarea în prea multe belele,
Am iubit persoane ce mi-au dat multă încredere
Însă m-au lăsat mi-au spus la revedere,
Am sufletu’ mare și primesc pe oricine
Dar închid porțile când acei oameni se folosesc de mine,
Și de asta pot spune că e doar vinovăție
Și fapte și motive ce se pronunță numai mie,
Sunt un suflet negru cu o foaie și-un creion
Și aștept încă ziua să mă arăt la microfon,
Până atunci eu te voi privi din umbra din depărtare
Și-ți voi scrie mii de rânduri ce-ți vor da o pată de culoare,
Ascultă-mă bine te asigur că n-o să-ți pară rău
Eu m-aș gândi de două ori dacă aș fi în locu’ tău,
Acum te las’ să-ți exprimi cu sinceritate ura
Și celor ce nu-ți dau credință să le-nchizi gura.