Emmy – Versuri.pro

Vocea Mea

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Te-ai simțit vreodată singur și neputincios?
Ai simțit vreodată… ură cu adevărat?
Ai simțit vreodată…
Ai simțit vreodată cum e să cazi în gol?
Tot drumul care l-am parcurs mi s-a părut ușor
Simte-mi ura… eu n-aș mai vrea să simt nimic
Ce am de spus de aici încolo n-am cum să explic
Privesc în jur și-ncep să aud cum țipă lumea
Și-l văd plângând pe cel care adesea glumea
Spunea povești… mă-ntreabă „de ce nu vorbești?”
Ridică-te-n picioare, spune-mi ce gândești
Ce vise ai, răspunde-mi de ce faci ce faci
De ce mă privești, de ce-mi zâmbești, și de ce taci?
Mă văd c-alerg mereu pe același drum, ce-ai vrea să spun?
Cum e să ai tot ce-ți dorești și bum să se transforme-n scrum?
Cum e să plângi, să nu știi unde vrei s-ajungi?
Cum e să vrei ceva și-atât de tare-n pumn să strângi?
Cum e să scrii o piesă și să vrei mai mult?
Cum e s-auzi din spate „cântă oricum nu te-ascult”?
Cum e să alegi deși n-ai vrut să alegi nimic?
Cum e să vrei să-ți trăiești viața măcar un pic?
Mă-ntreb de ce și încă nu-mi găsesc răspuns
Când știu că pot să schimb ceva de ce să stau ascuns?
Nu-nțeleg ce vreți de la mine… acum știu bine
Mult prea multe voci aud și-aș vrea să se termine
Nu-nțeleg, doar o voce-mi spune „vei regreta”
Și mă-nfioară faptul că e vocea mea.
Nu-nțeleg ce vreți de la mine… acum știu bine
Mult prea multe voci aud și-aș vrea să se termine
Nu-nțeleg, doar o voce-mi spune „vei regreta”
Și mă-nfioară faptul că e vocea mea.
Se strâng pereți în jurul meu, e atât de greu
Mă simt așa ciudat de parcă n-aș fi eu
Singur în casă, m-așez la masă, mai bine lasă
Și-aud aceeași voce „chiar crezi că le pasă?”
Cum e când intri-n casă și nu știi ce să faci?
Ce simți când vrei să spui ceva și toți îți spun să taci?
Ce simți când toate-ți cad în cap dar tresari zâmbind?
Ce simți când moare-ncă un om și stelele se-aprind?
Ce simți când faci o promisiune și când n-o respecți?
Ce simți când știi că toată lumea fură dar se cred corecți?
Ce simți când știi că tot ce faci taci gata termină lasă-mă-n pace eu n-am nici o vină
Ce simți ce simți când minți spune-mi ce simți
Răspunde la-ntrebare nu strânge din dinți
Ce simți când cel mai bun prieten moare?
Acum du-te și zi-le cât de tare doare.
Cum poți să dormi noaptea? Tu nu știi ce vorbești
Cum e s-adormi plângând să vrei să nu te mai trezești?
Vrei să mă oprești. De ce? Eu mă hrănesc tot cu durere
Ce n-o să te omoare o să-ți dea putere.
Nu-nțeleg ce vreți de la mine… acum știu bine
Mult prea multe voci aud și-aș vrea să se termine
Nu-nțeleg, doar o voce-mi spune „vei regreta”
Și mă-nfioară faptul că e vocea mea.
Nu-nțeleg ce vreți de la mine… acum știu bine
Mult prea multe voci aud și-aș vrea să se termine
Nu-nțeleg, doar o voce-mi spune „vei regreta”
Și mă-nfioară faptul că e vocea mea.
E vocea mea…
E viața mea…
Emmy – Vocea mea.
Nu-nțeleg ce vreți de la mine… acum știu bine
Mult prea multe voci aud și-aș vrea să se termine
Nu-nțeleg, doar o voce-mi spune „vei regreta”
Și mă-nfioară faptul că e vocea mea.

Din Dragoste

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Tu prieten, eu dușman
Viața ta e-o comedie
Principalul inamic. (aha)
Ce mai regie
Ador, e-o nebunie
Să vezi un prieten bun
Cum îți sapă groapa chiar la început de drum
Click, click Boom pentru fata care
Va plânge-n locul meu la propria înmormântare
Și-o singură întrebare
Răspunde-mi cât mai rece
[(Ba, tu n-auzi mă?!) Când, cum, (zi mă!) cine? (Ce mă?!)]
Orice crezi că zic de tine e referire, termină
Orice crezi că zic de mine doar tu ești de vină.
Îmi place cum sună: vrei să fii dușmanul meu?!
Aaa, pardon, îmi cer scuze. Vrei să fii amicul meu?!
De ce mereu, mereu te uiți la mine și zâmbești?!
Chiar semăn c-o prințesă sau c-o zână din povești?!
Hai noroc, să trăiești.
2 metri sub pământ
Lasă că vorbim noi.
Acuma tre’ să cânt!.
Refren[x2]: Ce frumos ar suna să mor din dragoste
Aș avea mai multe vieți pentru fiecare
Ce frumos ar suna să mor din dragostea ta
Ma scuzi, nu se va-ntâmpla, e viața mea!.
Sper să fie sărbătoare-n ziua-n care am să mor
Sper să vină toți la mine și să-mi spună „Somn ușor! „
Pentru cei ce mă cunosc, fără supărare
Vreau când mă-ngropați să-mi lăsați pe piept o floare
Vreau să las o amintire și-un motiv să mă lăsați
Vreau să scrie mare pe coșciugul meu „Nu deranjați! „
Să las un bilet de adio, la sfârșit un „Va pup dulcee! „
Ca să v-amintiți de mine am să mă semnez pe cruce.
Îmi cer scuze unei fete, n-am știut cum să mă port
Sper s-ajung la ziua ta tatuat pe[…]cu-n tort
Pentru cei mai buni prieteni, nu regret că v-am tras țeapa
Dar bolnav la pat fiind, de ce mi-ați pus otravă-n apă?!
Pe mormântul meu vreau să-mi plantați orez
Să mă îngraș, să văd și eu cum e să fii obez
Cred că-i k și-am să-mi las semnătura pe piatră
Sper să ne vedem mai fericiți pe lumea cealaltă.
Refren[x4]: Ce frumos ar suna să mor din dragoste
Aș avea mai multe vieți pentru fiecare
Ce frumos ar suna să mor din dragostea ta
Ma scuzi, nu se va-ntâmpla, e viața mea!

Anii Trec (feat. Replic)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Te privesc, te iubesc
Viața ne-a fost dată-n dar
Mai ții minte când visam și desenam „I Love You” pe trotuar?
Ne iubeam, nu ne jucam, dar zi de zi glumeam, ne-amăgeam.
Pe la colțul blocului râdeam, fugeam, ne ascundeam
Când prostii ca toți copiii, evident, faceam
Ne îndrăgosteam, întâlniri prin bilețele atunci noi ne dădeam.
De probleme uitam, oameni mari nu cunoșteam, iar seara spre asfințit cu părinții adormeam
Nu ne gândeam ce va fi în viitor, oricând eram triști și adormeam în dormitor
Aș vrea să spun acum cât de mult îmi este dor de-o copilărie și un suflet visător, de-o copilărie și un suflet visător
Privesc filmul vieții mele, însă eu nu prea apar, parcă sunt un spectator la propriul meu coșmar
Privesc filmul vieții mele, însă eu nu prea apar, parcă sunt un spectator la propriul meu coșmar
Dar sunt liniștit, căci în mintea mea știu că-n episodul ăsta o voi întâlni pe ea
Mi-aș crea o altă lume în care să trăiesc,
Uneori ajung să îmi doresc chiar să îmbătrânesc,
Să privesc în urma mea, să îmi amintesc!
Am urât, am plâns, am iubit, acum zâmbesc.
Aș vrea să vă vorbesc despre cum trec anii,
Aș vrea să cresc în valoare, nu în buzunar cu banii.
Aș vrea să vă prezint povestea mea,
Să vă spun că într-adevăr încă sunt cu ea.
Încă o iubesc ca la început,
Încă mă trezesc dimineața doar să o sărut
Să o strâng în brațe, să o văd zâmbind,
Să privim încă o dată soarele răsărind
Împreună
Să o strâng ușor de mână..
Ce frumos sună!
Să vă spun că după atâta timp cerul e senin și sunt împăcat și eu cu mine pe deplin
Privesc filmul vieții mele, însă eu nu prea apar, parcă sunt un spectator la propriul meu coșmar
Privesc filmul vieții mele, însă eu nu prea apar, parcă sunt un spectator la propriul meu coșmar
Dar sunt liniștit, căci în mintea mea știu că-n episodul ăsta o voi întâlni pe ea

Un Sfârșit Tragic

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

S-au schimbat multe de când ai plecat, frate.
Nimic nu mai e la fel, nu te voi uita niciodată, niciodată!
Știu că mă asculți, deci pentru tine dau acum.
Tu ai plecat departe, eu sunt tot pe același drum.
Nu am înțeles de ce tocmai tu ai fost luat,
De ce Dumnezeu aici, printre noi nu te-a lăsat.
Îți știai soarta și ai acceptat nepăsător,
Până în ultimul moment când ai spus „Am să mor”.
În ochii tuturor acum ești doar o amintire.
Am fost cu toții lângă tine, acolo sus îți e mai bine.
Poate așa a fost să fie, îmi spuneai mereu.
Ce se va întâmpla cu mine știe numai Dumnezeu.
E atât de greu să acceptăm că te-ai dus de tot.
Ai plecat de printre noi
Să mă întorc nu mai pot!
Atâtea lacrimi și suspine ai lăsat în urma ta.
Din tot ce ai lăsat, tu ți-ai fi ales doar viața.
Tuturor ne pare rău! Nu mai ești printre noi,
Dar părerile de rău, nu-l vor aduce înapoi.

Refren:
Să curgă lacrimile, să cadă patimile.
Tot ce ne-a rămas, să știi, sunt doar amintirile.
Nu te vom uita, oricât ar fi de greu
Noi aici pe Pământ, tu acolo lângă Dumnezeu.

Trăiam cu impresia, nimic rău nu se va întâmpla.
Acum înlăcrimat vă spun: Nu trebuia să fie așa.
Nu stă în puterea mea să schimb ce s-a întâmplat.
Dar mă mint singur, îmi spun adesea: Nu-i adevărat!
Vreau măcar o șansă, atâtea am să-ți spun.
Încă sunt nedumerit, de ce ai luat un suflet bun?
Doamne, el cu ce a greșit în fața ta?
Sigur n-ai greșit persoana și-ai luat pe altcineva?
Vezi tu, asta îmi reproșez întruna.
Vezi, băieții buni nu câștigă întotdeauna.
Asta-i un coșmar și nici acum nu m-am trezit.
Iartă-mă, frate, că n-am fost lângă tine până la sfârșit.

Refren:
Să curgă lacrimile, să cadă patimile.
Tot ce ne-a rămas, să știi, sunt doar amintirile.
Nu te vom uita, oricât ar fi de greu
Noi aici pe Pământ, tu acolo lângă Dumnezeu.