Mă doare faptul că nu pot să fiu cu tine
Nu înțeleg
Dacă am greșit cu ceva
Spune-mi, te rog, ca să îndrept
Nu vreau să accept
Sfârșitul basmului
Pur și simplu nu pot
Pentru tot ce simt acum chiar nu există antidot

Priveste-mi ochii au secat
Sunt doar un simplu muribund
Și crede-mă că nu-i ușor
Ca tot ce scriu
Să scriu plângând
Speranța că te vei întoarce
A rămas tot în picioare
Gândul că te-am pierdut doare din ce în ce mai tare.

Aș vrea să poți privi prin ochii mei
Aș vrea să înțelegi că ceea ce mă apasă acum
Când tu ai ales să pleci
Sunt numai gânduri care zboară către tine neîncetat
Sute de vise inocente care s-au spulberat
Mii de cuvinte n-ar ajunge să explic ceea ce simt
Și milioane de întrebări fără răspuns încep să pic
Într-o stare din care doar tu mă poți salva

Mă omoară gândul că am rămas din nou
Singur pe drum
Însă nu te învinovățesc vina este doar a mea
Când tu m-ai vrut eu am ezitat
Dar nu vroiam să fie așa
Tot ce îmi doresc, realizez că nu mi se cuvine
Tot ce îmi doresc, este să te am din nou lângă mine
Poate așa a fost să fie
Poate am greșit
Sau pur și simplu e destinul
Poate așa mi-a fost sortit
Poate se va schimba ceva
Sau poate va rămâne așa
Poate vei asculta acum ce îți șoptește inima.

Tresar din somn
Visele care apar mă copleșesc
Adorm plângând
Nu am cum să nu mă gândesc
Nu pot să-mi imaginez
Cum o să trăiesc în acest fel
Vreau să-mi revin
Nu pot
Ridic privirea către cer
Doamne, te rog
Ajută-mă.

Fă-o să înțeleagă
Ea e totul pentru mine
E ființa cea mai dragă
Inima a înghețat și simt cum pic din zbor treptat
Sufletul a evadat și rătăcește neîncetat
Aș vrea din nou copilul ce nu știa să iubească
Aș vrea să uit tot ce a fost
Însă inima nu mă lasă
O clipă a fost de ajuns acum nu te mai pot uita
Aș vrea să fii aceea care-mi încălzește inima

Nu mai știu ce să mai spun
Și o să închei totul acum
Rămân doar amintiri ce dor pierdute undeva pe drum
Se pare că asta e tot
Însă nu vreau să se termine
Refuz să spun ADIO
Totul e trist fără Tine

Refren:
Pierdut în amintiri vii, ale unor copii
Uitați cu timpul și care nu vor mai fi
La fel, niciodată
O poartă în timp s-a deschis
Ducându-mă înapoi în trecut ceea ce-am scris } x2

Am scris, am pus suflet, m-am întors și-am zis
Că de acum încolo nu mai accept vreun compromis
Că prin vis văd numai zile negre acum în fața mea
Așa că zilele însorite au plecat de multe deja
Nu mai are niciun sens, încă mai pot să mai dau un vers
Pierdut într-unul întunecat contrast
Cu zâmbetul șters
Nu mai sunt ce-am fost
Nu mai are niciun rost
Nu mai plâng așa de des
Nu mai sunt un copil prost
Sătul să mai zic ce va mai fi
Așa că zi în ochii mei
Tot copii demoralizați de acel banal normal
Că încep să plâng în genunchi
Demoralizați pe chip uman
În curând n-o să mai pot
Să mă arunc de la etaj
De gram impuls
În acea stare
Prin mesaje așteptând milă
Lovit cu silă va fi foaia că am zis:

Refren:
Pierdut în amintiri vii, ale unor copii
Uitați cu timpul și care nu vor mai fi
La fel, niciodată
O poartă în timp s-a deschis
Ducându-mă înapoi în trecut ceea ce-am scris } x2

Regăsindu-mă ușor în aceste clipe grele
Nu vreu să fug de trecut și de amintirile rele
Vreau doar să scap de ele
Asta dacă e posibil
Și nu vreau să vă aud acum că sunt penibil
Pot deveni într-o secundă sau două
Când vă ceream ajutorul, voi vă faceți că plouă
Am tras de unul singur
Să știți, nu mi-a fost ușor
Am învățat să primesc optimist în viitor
Mă cuprinde acum
Nu-mi înțeleg prezența
Gândind că mâine vom opri înfloru și florența
Aici e totul vag, lipsit de orice ramă
Suntem pe cont propriu
Nu avem nevoie de voi, mă
Înțelege, am numai 17 ani
Și vreau să știu că nu am crescut la fel ca ceilalți copii
Am dat peste multe pe parcursul vieții
Și chiar n-am venit aici
Să vă dau vouă lecții.

Refren:
Pierdut în amintiri vii, ale unor copii
Uitați cu timpul și care nu vor mai fi
La fel, niciodată
O poartă în timp s-a deschis
Ducându-mă înapoi în trecut ceea ce-am scris } x2