Ceilalti – Versuri.pro

Secretul (feat. Ana)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Pe ulița copilăriei nu am avut scutere sau celulare,
Prea puțini ies pe afară acum când au calculatoare,
Ma doare că deși există multe surse de informare
Alegem ce-i nociv și prin rating dăm amploare.
Nu fi nepăsător la ce se petrece în educație,
Copiii de azi îți vor da sau nu pensie,
Tre’ să ai un sistem de valori sănătos, să știi ce vrei,
Când pe altarul barului se închină credincioși și atei!
Sunt clipele unice
Când simți pielea de găină și inima cât un purice.
Primul sărut,
prima zi de școală
vor fi amintite.
Cei mai frumoși ani!
Visele erau pe jumătate împlinite.

Refren: 2x
Azi plâng, mâine poate râd,
Nimic nu-i un capăt de țară!
Indiferent de anotimp,
Tineretea-i o vacanță de vară!

Au trecut un timp ploi cu soare peste noi (Așa e!),
Dar cu seceta ne-am îmbătat cu ploi (Noi suntem!)
La petreceri cu fiecare fir din clepsidră
Timpul omoară perfect, cineva să-l ucidă!
Noi am râs de el cu el (Aha),
Și am trăit momentul,
Am trăit pe afară, cu mama natură exemplu,
Am dărâmat zid de pietre jucând castel (Aha)
Și tot fugeam la ora 12 (Fugiți!) când venea omu’ negru
Pe strada mea nu găseai golani (No No) doar în colț copii
fără mașini
fără mobil
(Fără) noi făcând prostii.
Trăiesc ultimii ani din această lungă vacanță
Am rămas aceiași copii în care se pune speranța! (Da)

Refren: 2x
Azi plâng, mâine poate râd,
Nimic nu-i un capăt de țară!
Indiferent de anotimp,
Tineretea-i o vacanță de vară!

Viața nu-i un drum spre moarte
e drumul către lumină,
Iar cei ce nu au citit din biblie
au trebui să se abțină
Timpul zboară, dar poți să-l prinzi și fără aripi
Jocul de-a fericirea e scurt,
Ar fi păcat să nu participi!
Tot mai puține libertăți ai odată ce îmbătrânești,
Deci nu regreta nimic din ce te-a făcut să zâmbești…
Ca tânăr în tranziție te simți obligat să riști
Sau când ești fată săracă s-o arzi printre maneliști.
Pe noi ne-au crescut bunicii cu lacrimi și sacrificii,
Totuși radiem de zâmbete care au foc de artificii
Cu cât calci mai mult strâmb mergi mai bine în viitor!
Că asta e experiența,
Numele e dat greșelilor.

Refren: 2x
Azi plâng, mâine poate râd,
Nimic nu-i un capăt de țară!
Indiferent de anotimp,
Tineretea-i o vacanță de vară!

Oracol

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Sinceritate fără limite, să știi că limita nu-i cerul.
Trăiesc un vis continuu, te rog să nu îmi dai serul.
Nu vreau să mă trezesc, încă nu, mai vreau să mai plutesc
Nu știu ce o să spun, zâmbesc și totuși vreau să vorbesc
Citesc ce mi s-a spus în timp și-n continuare trăiesc
E timpul sincerității mele și vine ca un fapt firesc
Poate cresc în ochii tăi doar prieteni adevărați îmi doresc
Părinți ce mă cresc, în viață singur un drum îmi croiesc
Să nu mai jelesc fără greșeli, deși știu că-i omenesc
Să-mi cinstesc aproapele, doar ca un gest prietenesc
Să pornesc revoluția, să scap de tot ce este grotesc
Darul ceresc să-l primesc, milă-n genunchi să n-o cerșesc
Doar atât îmi mai doresc, sincer să mai spun un „te iubesc”.
Mulțumesc pentru că sunteți și pentru că m-ați îndrumat să sper
Și când nu mai am ce să cer, să fiu cu inima-mpăcată în ultimul meu drum spre cer.
Ți-am lăsat o amintire pe ultima coală [Ți-am lăsat o amintire..]
Din ce trăiești să-nveți din morală [Să-nveți din morală..]
Și ce iubești să vadă oricine [Lasă să vadă oricine.. dar cel mai important: să fii sincer cu tine].
Absurdul devenit frescă absoarbe globul pământesc
Fiecare minte-i îngrădită de către un zid chinezesc
Zilele-ți oferă mere și ca un șarpe te-ncolăcesc
Atunci când ura și plăcerile materiale te stăpânesc
Avem nevoie de optimism și răbdarea unui pescar
Viața e-o plimbare, transformă-n parc șantierul murdar
Nu pot deschide ochii intoxicat de praf publicitar
Altă lume trage sfori în culisele teatrului mondial
Frământări și speranțe trăiți toți, nu te panica
Fie că e obez în America sau subnutrit în Africa
Și eu ca un tânăr român nu am multe alternative
Nici nu fur din poșeta mamei bani de țigări și prezervative
Nu-s pe ocolite ca un taximetrist care vrea să te fure
Prea mulți bărbați conduși de femei, ca-n Filipine
Banii proștilor le fac pe femei să se simtă prințese
Dar la crematoriu, toate devin Cenușărese.
Ți-am lăsat o amintire pe ultima coală [Ți-am lăsat o amintire..]
Din ce trăiești să-nveți din morală [Să-nveți din morală..]
Și ce iubești să vadă oricine [Lasă să vadă oricine.. dar cel mai important: să fii sincer cu tine].
Știu că te-ajută când e greu, sau nu ai altceva
Dar muzica-i doar o parte din viață, nu se rezumă tot la ea
Și eu mă simt singur uneori, chiar și trist când dau chix
Îmi mai trebuie câte un impuls ca la telefonu fix
Ca să fac ceva, nu așa, să stau s-o frec aiurea
Când în viață nu vreau să fac mulți mușchi, ca pădurea
E totul minunat în jurul meu și io-s mai sincer acum
C-am văzut că sunt și oameni, chiar atenți la ce spun
Am plecat dar și pe-aici sunt tot bucovinean
Și-acasă-o ard tot prin Chicago ca un american
Nu vreau să pară totul trist, că-s plin de bucurie
Nu duc o viață grea dar totuși am făcut hernie
Sunt mulți copii din noul val care și-au pierdut busola
I-aș pune la schimb de experiență cu cei din Angola
Dar eu mă bucur cu ce am și spun să faci și tu la fel
Și poți să fii și negru, bagă-ți p***-n portofel.
Ți-am lăsat o amintire pe ultima coală [Ți-am lăsat o amintire..]
Din ce trăiești să-nveți din morală [Să-nveți din morală..]
Și ce iubești să vadă oricine [Lasă să vadă oricine.. dar cel mai important: să fii sincer cu tine]

Porumbelul Negru

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Uite că am putut să mai plâng să strâng sub ochi șiroaie
Copil râzând vesel când aleargă prin ploaie
Sufletul îl am din paie sunt sătul și se îndoaie
zâmbetul e din cuțite ascuțite și taie
N-am să cedez (nu) n-am să oftez nu sângerez
Asta nu e sângele meu uite gustă să vezi
Și piesa asta știi că e pantof de cenușăreasă
Numai tu să o înțelegi că doar tu ești aleasa
Și eu te aștept camuflat în decor
La ușă nu e nimeni totuși mă uit pe vizor
Ziceai că vii pe geam îl las deschis chiar dacă e frig
Mi-am lăsat și sufletul de sat am ajuns să te strig
Și mi-ai răspuns acum glasul tău mi-e de ajuns
Cu suspansul de a ajunge într-un loc nepătruns
Voi fi în urechea ta oricât de departe o să mergi
Pentru că oricât de criptat aș vorbi tu mă înțelegi.
RefrenX2:
Acum trebuie să poți să înfrunți vânt și ploi
Vad toți dar știm numai noi
Și totuși poate poți fi caldă cu oameni reci
Aud toate dar numai tu înțelegi.
Țin minte te-am găsit pe o bancă întinsă și rece
Au trecut atâția ani și mie tot nu îmi trece
Nu îmi trece prin minte cum ai putut să mă lași
Când eu ziceam că te iubesc și tu vorbeai de urmași
Hai vino în pași mărunți nu vreau să te grăbesc
Nu vreau să îmi sari în brațe vreau din nou să muncesc
Să te aduc aproape să îți simt răsuflarea încă o dată
Să îmi faci pielea de găină când mă alinți în șoaptă
Hai vino o dată așteptarea mă omoară
Să știu că mi-ești pereche nu am nevoie de vreo școală
Iubirea noastră e ca în cântec bibelou de porțelan
Să o prețuim pentru ce este încă o viață și un an
Și dacă nu vrei să ne vedem măcar în vis să îmi apari
singura vii să te văd și apoi încet să dispari
Cu timpul golul ia locul la tot ce a fost între noi
După mult soare în inima mea se anunță vânt și ploi.
RefrenX2:
Acum trebuie să poți să înfrunți vânt și ploi
Vad toți dar știm numai noi
Și totuși poate poți fi caldă cu oameni reci
Aud toate dar numai tu înțelegi.
Hai mai dă-mi o palmă dar șterge-mi lacrimile
Nu ne mai vorbim dar îți vorbesc în toate cântecele
Sunt nebunul tău știi că dau lumea asta nebună
Să te mai țin de mână să mai râdem împreună
Nevinovați în pași sub un cer cu un altfel de stele
Te rog stropește cu șoapte toate grijile mele
Am pus în lanțuri păcatele ferecate în trecut
Țin nopți reci căci se petrece într-un vis tăcut
Orașul îngheață simple forme lipsite de viață
Niște suflete putrede avem nevoie de speranță
Macină amintiri un prezent suspendat în timp
Refuz școala lor eu cu tu vreau să mă plimb
Hai să refuzăm orice rol pe scena regretelor
Să depășim în zbor condiția de simplu muritor
Pentru visele tale ești condamnată să lupți
Deși se zice că iubirea e un Moș Crăciun pentru adulți.
RefrenX2:
Acum trebuie să poți să înfrunți vânt și ploi
Vad toți dar știm numai noi
Și totuși poate poți fi caldă cu oameni reci
Aud toate dar numai tu înțelegi

Cameleon

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Așa-ncep toate!
Un „DA” pripit, devine „poate”…
Și când mi-ai zâmbit în mii de raze colorate
Puteam să zbor! Dar nu e nor pentru noi,
Că fericirea-i inegală să se împartă la doi!
Și totuși goi, conduși..
De strigoi răpuși / avem ploi peste soare,
Că noi suntem intruși!
Căci vezi tu? Azi putem trece peste orice
Căci dragostea nu-i de ajuns să-ți vindece mâinele
Astea-s cuvinte! Că doar la ele mă pricep
Că doar o mie de stele, m-ar ajuta să încep ultima mea scrisoare
Proscris să dau strigare
Jumătății goale de pahar ce roade pe fiecare!
N-am uitat ce ți-am spus, și cum era înainte
N-am uitat că te iubesc, doar că nu-mi aduc aminte
Doar că buzele-s tăcute
Numai ochii mai vorbesc
N-am cerut io soarta asta, dar dacă e.. o doresc!.

Refren:
N-am putut să șterg ce-ai tatuat peste o inimă rece
Acum mă las purtat de valul care-o să te-nece! X 2.

Vreau să plec de-aici cât mai repede se poate
Și nu uita să iei cu tine și tot ce ne desparte!
Și poți să pleci departe!
N-o să te caut, oricum/
C-ai dat foc inimii mele,
Și-ai lăsat-o doar scrum!
TE URĂSC! N-am putut până ieri!
TE URĂSC! Că nu mai simt adieri
Și te urăsc fără lupte,
Doar o cameră goală
Alcool și poze rupte! Doar tu.. și roze multe!
Dar nu când se termină,
Că-s sătul să stau la rând/
Și ea să nu mă mai vina
Că lumina a fost mereu prea puțină
La greu, pus pe rău și mereu doar eu de vină..
Hai gata!! Ți-am spus să nu mai vorbești,
Să nu mai spui cum să fiu,
Când nu știi cine ești!
Vreau să uiți tot!
Că eu oricum n-o să pot!
Vreau să șterg tot!
Vreau ca tot să dispară!!
Adio!! Dar va mai exista și-a doua oară!.

Refren: X 2

Imnul României Mute (feat. Ida)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

IDA:
Mai bădiță de demult, de ce ești așa cărunt?
M-o îmbătrânit, măndră, dorul, suspinatul și nesomnul;
Și m-o îmbătrânit, măndruța, dorul de-a ta guriță.
Mă trezeam, nu te găseam, la perete mă-ntorceam,
Ochii-n lacrimi îi umpleam, Doamne, la ce mai trăiam?.

CretZu:
Române, îți scriu aceste versuri, nu ca să-ți zic cum e mai bine,
Ci ca, din păcate, tre’ să conviețuim cu tine.
Deși conceptul de societate în forma ei actuală,
Ți-ar putea crea iluzia că ai liber la răscoală.
Cei cu ochelari de cal, chiar dacă-s raperi sau ce-o mai fi,
Tre’ să înțeleagă exact ce înseamnă anul 2000.
Că-i păcat să rămâi prost, nu că-ți explic cum e,
Dar la o aruncătură de „Goagal” găsești orice.
Mă aștept la ăia ce-or să ne schimbe viitorul,
Să înceapă prin a stinge și a arunca televizorul.
Eu n-am nimic cu nimeni care n-are nimic cu mine,
Dar oriunde unde mă uit, țigani și emisiuni cretine.
Revistele pentru femei le bagă-n cap de mici că nu-s frumoase,
Că tre’ să-și ia mai multe farduri și să nu spele vase.
Pagina 5 tre’ să se umple și ea cu ceva,
După ce-și dau seama că iubirea nu-i așa cum se vorbea.
Eu înțeleg arta la modul ușor,
La modul „asta nu e artă, e o poză cu tine în c***’ gol”.
E ușor să prelucrezi clișee, să crezi că ești special,
Să-ți pui la status că „Azi nu”, dar azi te-ai trezit la 6 iar.
Pune-ți o poză cu Țuțea la avatar.
Salariul băgat tot în supermarket, în mănânci și bei,
Oricât ar fi de ieftin, nu-ți trebuie 5 baxuri de ulei.
Că e amuzant să o denumești economie,
Când tot ce facem este să cumpărăm, să consumăm în prostie.
Și dacă-n fața altarului te-ai hotărât să spui „DA!”,
Respectă-ți nevasta, nu mai fi țăran cu ea!
Trateaz-o și iubește-o ca pe mama ta!
Nu mai turna sute de plozi numai pentru că-i simplu,
Chiar dacă și copiii străzii se obișnuiesc cu timpul.
Să nu-l mai invidiezi pe unul care a furat de mic,
Că, de fapt, tot ce are nu-i folosește la nimic!
Poate un moment cu tine, cu Dumnezeu, e de bun augur…
Nu preoți ce predică smerenie îmbrăcați în aur.
Din cutia milei bani către cei cu nevoi multe,
Că și fără cruci imense, Domnu’ stă să te asculte.
Din ce ne înconjoară, să luăm doar ce-i bun,
Să nu mai ciopârțim natura ca să fim cool, de Crăciun.
„Măcar un brad într-o viață”, cum zicea proverbu’ bine;
Să ne întrebăm de ce prin foc se spune că sfârșitu’ vine.
Ura pentru cel care-i altfel decât noi
Să se schimbe în respect, c-o putem duce bine amândoi!
Pace-n război, acolo unde nu e treaba noastră,
Avem nevoie de armonie, aduceți militarii acasă!
Tu, care te scalzi în bani și nu ți-e frică de mâine,
Vezi că ai lângă tine un frate care n-are o pâine!
Că-i de la obraz să nu-i sfidezi cu luxul lăsat să se vadă,
Doar că ai avut norocu’ să nu te naști pe stradă.
Închei această relatare, sperând că într-un final,
Române, o să iei aminte la imnul național!.

IDA:
Mai bădiță de demult, noi am făcut jurământ.
Am jurat pe cer și lună c-om trăi, bade, împreună,
Dar noi, bade, ne-am certat, jurământul l-am călcat,
Ne-am dus pe drumuri pierdute, dorul inima ne-o rupe..
C-așa-i dragostea dintâi: se culcă sub căpătâi.
Tragi la cap, tragi la picioare, inimuța tot te doare,
Nu de frig și nu cald, după sufletul cel drag!

Arme Oarbe

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Cretzu:.
Și lasă-l să treacă timpul, spada-n teacă
Din viața-ntreagă iei ce-i mai bun din treacăt
Ne luptăm cu amintiri din vremuri de demult
Când tremuri și te miri ce repede ajungi cărunt
Și orice vis mărunt neîmplinit devine soartă
Cât ai plătit, cine te-a iubit și cum moartea nu iartă
Și cum era o fată dintre toate cea mare
Al dracului așa credeai, da’ cu ea vrei în rai
Că răul ne alină în cetatea asta meschină
Unde nimeni nu-i de vină și libertatea oprimă
Goi de conținut adunăm să avem mai mult
Avem scut pentru când n-ai fost ce-ai fi putut
Fie c-o mână de mângâieri până gonești pe primul zid
Hotărât să nu pui frână
Orice castel se dărâmă, acest pastel să rămână
Rastel pentru cel ce mai ridică o mână.
Refrenx2:
Ai alergat timp, timpul te schimbă, te schimbă
Pe cărarea cu amintiri în oglindă
Lasă-l să treacă, toate trec, toate trec
Și când va fi mai rău, n-am să plec!
ViKloth:.
Să le înțelegi la toate rostul
Le simți costul,
Lupți pentru casă
Până spirtul pierde adăpostul
Caută frumosul unui univers în miniatură
Dacă nu învață din mers
Devine o caricatură
Nu-s poet, scriu la o tastatură cu mâncare
Nimic din ce asculți și vezi
NU-i din întâmplare
Oameni tot mai amari
Datori că țara n-are
Fără rădăcini cu feciori pe picior de plecare
Visul meu dă vieții culori
În mii de nuanțe
Soare aproape de nori
Pe o stâncă de speranțe
Toți avem un rol
Viața-i un fel de serbare
O serie de repetiții
Într-o sală de așteptare
E normal să fii rechin
Într-un spectacol ieftin
Ne amintim să iubim
Doar de Sfântul Valentin
Pe cerul lumii am văzut fulgere, vin tunetele
Bucură-te de liniște
Conține toate sunetele.
Refrenx2:
Ai alergat timp, timpul te schimbă, te schimbă
Pe cărarea cu amintiri în oglindă
Lasă-l să treacă, toate trec, toate trec
Și când va fi mai rău, n-am să plec!

Rătăciți

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Cine-a pornit mecanismul vieții știe
Că de un sentiment care să-l mențină e nevoie..
O magie între oameni
Care să-i poarte ca pe val
O sabie cu două tăișuri, un drog legal
Prefer iubirile din cărți să nu le iau ca model
Nu le pot picta-n realitate cu niciun penel
Probabil nu voi înțelege niciodată
De ce ele găsesc plăcere în ceartă
În lupta cu ele m-am folosit de cuvinte
Mai mult în joacă, nu mereu am nimerit ținte.
Nu mi-am atribuit un rol care să le placă
Și dac-am fost rănit, mi-am zis.. o să treacă
Mă feresc să răsfoiesc cartea cu foste pe cotor
Căci trăiesc în prezent, nu trecut sau viitor
Iubiri pierdute, în pumnul timpului strivite
Sfârșituri tâmpite când spui oricui iubite
Prizonier al gândului tău am căzut voluntar
Linistea zilei și răceala nopții mi le-ai pus pe jar
Măcar mentalitatea să-ți indice adevărul, că de neîncredere sunt sătul!.
În întuneric te-am găsit, plângând
Și s-a făcut lumină când ne-am întâlnit
Și atunci chiar am crezut că vom fi 2 la infinit
Dar uite că ne-am rătăcit.. și s-a sfârșit.
Nu mă-nțelege nimeni, sigur am alte concepții
Iubirea se exprimă-n interjecții, eu trăiesc numai decepții
Nu-s în stare să-ți dau lecții căci nu gândesc ca tine
Idei sublime în vorbe puține, rezultate infime
Imposibil pentru tine, ce-i superficial nu pot deduce
E ca o floare între file lăsată să se usuce
Te-am văzut frumoasă într-o zi
Acum nu te pot privi
Ai nevoie de lumină, în întuneric nu poți sclipi
E greu să învii când conștiința ți-a murit de mult
Ți-e menit să mă rănești, slăbiciunea mea să-ți fie scut
Ce-ai fi vrut să însemn pentru tine eu definesc clișeu
Și dragostea e un semn ce-atestă, că există Dumnezeu,
Mie-mi dictează orgoliu că nu te am, și te-am avut
Încă-ți port doliu
Că după orice suflet pierdut
Nu mi-am propus să te uit
Nu s-au întors să te contemple
Dar n-ai să te separi de restul cât timp urmezi exemple..
În întuneric te-am găsit plângând
Și s-a făcut lumină knd ne’am întâlnit
Și atunci chiar am crezut ca vom fi 2 la infinit
Dar uite că ne-am rătăcit.. și s-a sfârșit..
Nu las sentimentu să alunece ca un cub de gheață
Încă îmi aduc aminte cu plăcere de prima întâlnire față-n față
Un spirit în ceață, atât ar fi fost
Totul era pustiu, fără pic de suflare nu mai avea rost
Dar totuși am mai tras un loz dintr-o urnă goală
Atunci am simțit un gol în stomac
Și a 2-a oară, am simțit cum golul umple inima, speram să doara
Durerea a fost plăcută, îmi venea să cred că totul se joacă la derută
Fiecare din noi plecam pe același drum, avem aceași rută
(urmează-mă!..)
În oceanul dragostei te-am avut ca reper
Naufragiat pe o insulă încărcată cu mister
Felul meu de-a fi e un fel de-a fi cu tine
Trăim spectacolul peste care nu cad cortine
Vreau un puzzle din lucruri mărunte, un bagaj de amintiri
Să am peste lume punte!.
În întuneric te-am găsit plângând
Și s-a făcut lumină knd ne’am întâlnit
Și atunci chiar am crezut ca vom fi 2 la infinit
Dar uite că ne-am rătăcit.. și s-a sfârșit.

După Ultima Pagină (feat. Horia)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Nu poți să înnebunești, nu poți să strivești
Nu poți să alergi încălțat pe un pat de flori
Nu poți oprești, nu poți să jertfești, nu poți să omori
Un înger care-ți dă fiori..
Inspiră, respiră, inspiră, te aspiră
Și poți să zici orice, oricum nimic nu mă mai miră
Ca pe un veteran de război cu tranșeu
Ca la bătrânețe să meargă gratis cu troleu
Care șterge portofele și tu asculți manele tare
Ofera-i loc pe scaun, în mizeriile tale!
Și ce folosești de urale când o urare nu primești?
Spală-mi mintea că aia-i inima când iubești
Dacă mai știi ce-nseamnă, dacă mai știi vreo doamnă
Să-ți aducă soare într-o zi rece de toamnă..
Sătul de false tristeți, poeți analfabeți
După ultima pagină abia începi să înveți
Privind limpede totul și punând preț
Ajungi să arunci cu pietre în fii-tu la parada gay
Azi plouă cu ghiocei, poți să-ți uiți umbrela acasă
Dar mare grijă la poama care nu-i culeasă ca..
Nu poți să înnebunești, nu poți să strivești
Nu poți să alergi încălțat pe un pat de flori
Nu poți oprești, nu poți să jertfești, nu poți să omori
Un înger care-ți dă fiori..
Educ prințese de tablă din palat de cleștar
Vin cu 3 ceasuri rele ca un bișnițar
Ca esențele tari se țin numai în sticluțe mici
Dar pot să-ți dau și o bucată să nu mai poți să te ridici
E România. Dar n-ai nicio scuză să fii tâmpit
Încerc s-o ard inedit ca un cecen fericit
Orice gen e diferit, orice gen e cucerit
Doar zâmbetul tău mă mai poate face fericit.
De fapt al oricui; foarte puțini mai știu
Foarte mulți realizează când e prea târziu
Că viața nu te așteaptă
Și nu-s doar zile de vară
În dar nu va primi decât cel ce știe cum să ceară
În nopți de ceară, când tu nu poți privi afară
Că-s toți netotzi, și aproapele-i doar o fiară
Eu nu te-ndemn la tristețe
Nu mă-nțelege greșit.
Dar e mult mai ușor să plângi
După ce-ai zâmbit.. :).
Nu poți să înnebunești, nu poți să strivești
Nu poți să alergi încălțat pe un pat de flori
Nu poți oprești, nu poți să jertfești, nu poți să omori
Un înger care-ți dă fiori..

Departe

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Rămâi departe
Prin gânduri moarte
Și peste toate poate, vei lipsi.
Prin cer se-mparte, vis desparte
Și peste toate poate, vei lipsi.
De azi doar eu voi ști,
De azi doar eu voi ști.
Melodia nu stă în loc, o cheamă dansurile,
În suflet ropot: numa’ bun să rupă lanțurile
Mă urmăreau, dar acum se sting încete,
Am cete de gânduri, am să le pun pecete.
Cântecul la drum, mereu de bun augur,
Divin te contopești cu un cer albastru pur.
E dezastru în jur, nu le dau sufletul,
Mi-au golit buzunare, îi sfidez cu zâmbetul.
Rămân eu și când lacrimi devin cascade,
Un vis desparte ca niște baricade
Nu-ți cer să nu mă uiți dincolo de toate,
Promite-mi să nu lași în ochi să-ți fie noapte.
Un foc arde în cele mai grele furtuni,
Prin esența ta vei reuși să te aduni
Mergi, te așteaptă tot ce ți-ai putut dori,
Când voi plânge sau voi zâmbi, doar eu voi ști.
Rămâi departe
Prin gânduri moarte
Și peste toate poate, vei lipsi.
Prin cer se-mparte, vis desparte
Și peste toate poate, vei lipsi.
De azi doar eu voi ști,
De azi doar eu voi ști.

Ceilalți - Răspund Întrebărilor

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Ceilalți fac Hip-Hop de-o viață, de-o viață, tată,
Stil de cartier ca cel mai tare album vreodată,
Banii nu ne schimbă, încă aștept prima plată
Cum mă așteptam la prima fată să nu fie găleată
Știu destui care nu și-au pierdut esența pe-aici,
Tari, tari dar se țin numai în căsuțe mici
Degeaba strigi, cine se mai bucură de o zi cu soare
Când țăranii își parchează jeep-ul pe plajă lângă mare.
Viața-i un șir de întrebări fără răspunsuri exacte,
Ca atunci când crezi că le-ai găsit, de fapt ești departe,
Deși fiecare în parte așteaptă laude, nu-i accesibil răspunsul oricui, slavă lui
Societatea face marketing cu suflet de produs
Că trebuie să fim proști să fim ușor de condus,
Cât timp facem, luăm modele de bordele, dacă nu știi unde-i mingea degeaba fugi, Banele.
Nu contează ce-i hip-hop-ul, important ce transmiți,
Eu nu am fani, am prieteni pe care nu poți să-i minți,
Români au talent când vor bani, faceam raport-fan pe vremea când Adrian Țuțu se spăla-n lighean
Ca student am stat nemâncat să am piese trase,
Deci cred că-s mai real decât toate șepcile întoarse
Că e hobby sau pasiune prefer să nu-i dau nume,
Dau tot respectul din lume pentru cine ia albume,
Uită-te în jur să vezi de ce sclavi-s ascultați
Stăm în umbră când la soare sunt prea mulți colorați
Ceilalți nu-i pentru retardați, o mână de frați, pe care-i doare-n p**a dacă Pepe și Oana sunt divorțați,
Bag rap cu venin, bag alcool din plin
Poate o să ajung cândva pe o sticlă, pe-o sticlă de vin
Alcool și tutun, umbrela nu te scapă de furtuni, ca cel mai întreg într-un spital de nebuni
Că mintea-i singura liberate ce-o mai avem, și în același timp mă tem că e cel mai mare blestem
Eu-s comercial la modu’ mesajul meu e pentru mase, un fel de poștaș dar nu intru cu șapca-n casă,
N-am nici un plan când n-am nici un ban și sunt fericit,
Nu pot să mă plâng, am pământ la țară și nemuncit,
Am ficatul mărit, stomacul găurit și am câțiva ani buni de când n-am mai dormit,
Fără vise obositoare, dureri de spinare, ca un roman plecat să care ciment peste hotare,
Deci orice plan nu poate fi decât pe termen scurt,
Da mă descurc.. mă descurc.
Am un teanc de hârtii cum c-aș putea avea meserii
Dar am prea multe insomnii ca să mai pot munci,
Adică nu există preț la 6 să mă trezească, să mă pună într-un birou 8 ore să mă trimită acasă,
Produc dolar legal pe carca mea de câțiva ani,
Urăsc să am șefi, program, nu-mi dau timpul pe bani,
Fac hip-hop din ’99, serios din 2004
Și nu te-ajută nimeni, un nume ți-l face rappul
Pe care-l dai să lovească și să-nvingă timpul
Degeaba aștepți ajutor, ajută-te singur,
Fac muzică nebună, vorbește singură, frate
Cât timp mai am picioare nu aștept să fiu cărat în spate
Cu toate astea mulțumim celor de lângă noi,
Ei știu bine că tot ce facem e pentru voi.
Regret că am fost prost, că încă sunt și nu mă schimb,
Regret câteva fete care nu le-am ars la timp,
Regret că am făcut să plângă multe, nu meritau,
Regret că nu le-am spus ce nu știau și mă iubeau,
Regret când beau mult prea mult și spun prostii,
Regret că sunt prea leneș să mai ard din calorii,
Regret că nu am avut ce mi-am dorit când eram mic,
De fapt mint, nu regret și nu aș schimba nimic..