[REFREN]
Kak iskam daz abravia za minalite dni,
No bolkata men gori, pavlo idva kraya

Ai reaprins în mine spiritul de luptător,
O simplă atingere și simt că sunt nemuritor.
O singură scânteie și-am luat foc instantaneu,
Te voi prețui mereu ca pe o piesă de muzeu.
Chiar dacă eu nu-ți dau de înțeles cât de mult țin la tine,
Parcă secundele sunt ore când nu ești lângă mine.
Orele sunt zile, zilele sunt săptămâni,
Timpul nu-și mai are rostul, eu nu mai am forță în mâini.
Suntem stăpâni pe propria soartă, intrăm amândoi pe poartă,
Pașim ușor pe nori, trecem prin stări, parcă e prima dată.
Cu sărutări fierbinți în zori de zi ne trezim unul pe altul,
Și-mi vine greu când tu nu ești să văd că iar îmi e gol patul.
Te plimbi mereu prin mintea mea, poate de-aia mă port ciudat,
Mai toți mi-au spus până acum că sunt puțin distrat.
Nu văd nimic în jurul meu, te văd pe tine peste tot,
Sunt dependent, iar pentru mine tu ești singurul antidot.

[REFREN]
Kak iskam daz abravia za minalite dni,
No bolkata men gori, pavlo idva kraya

Sute de p*** ar vrea s-audă așa ceva din gura mea,
Sute de p*** ar vrea să le încredințez încrederea,
Dar nu sunt cald și afectuos, cu toate că m-atașez ușor,
Vad o scânteie-n ochii mei până cedează-n dormitor.
Sute de p*** ar vrea s-audă așa ceva din gura mea,
Sute de p*** ar vrea să le încredințez încrederea,
Dar nu sunt cald și afectuos, cu toate că m-atașez ușor,
Vad o scânteie-n ochii mei până cedează-n dormitor.

[REFREN]
Kak iskam daz abravia za minalite dni,
No bolkata men gori, pavlo idva kraya