Brio – Versuri.pro

Pentru Patrie

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Sunt născut pe 1 decembrie ’89
Prima zi din ultima lună
Mă prezint vouă
Am două câte două
Idei ce se răstoarnă
Hip-Hop din ultima noapte
Prima zi din iarnă
Din vagaună răzvrătiții își după furtună ultima lună
Comunism, democrație prima lună
Situație oportună să se nască
Cu geniu în domeniu
Ultimul an din penultimul deceniu din mileniu
Apar în prosteniu
Și recit epopeea mea
Stradală, națională
De pe coală pepit
N-am venit ca să ezit
Să vă prezint adevărul
Nu mint poporul, reprezint folclorul
Pe care-l moștenesc
Chiar în măduvă
Am murit, patrimoniul strămoșesc
Patria-i văduvă
Vad cum vă certați
Puhoiul e în toi
Voi nu știți pe unde s-o luați
Războiul e în noi.

REFREN x2:
Pentru patrie luptăm
Avem un legământ
N-o să dezertăm
Căci pământul nostru-i sfânt
Nu mă frânge reproșul
Moale ca și alabastrul
Am sângele roșu
Roșu, galben și albastru.

Înșelătoria e gata să ne cutreiere
Mașinăria media spălătoria de creiere
De-aia nu cred ce zice presa
Pt că jurnaliștii controlează justiția și viceversa
Ei își reîmprospătează vina
Cei ce trădează țara ne pătează stima
Avem probleme grave
De ce nu le vedem
Nu accept să fim epave
Ca după un blestem
Ungurii vor separatist-teritorial
N-o să cedăm
Stăm și luptăm pt Ardeal
Sunt ca Sf. Gheorghe, lupt cu balaurul
Și pe ruși
Îi f*t în gură
Dați-ne-napoi tezaurul
Dați-ne-napoi Moldova
Să răsune strigătul meu
Din București până-n Cordoba
E hip hop latin
Din ăla balcanic
Cu un topor și-un steag
Ies în vileag vulcanic.

REFREN x2:
Pentru patrie luptăm
Avem un legământ
N-o să dezertăm
Căci pământul nostru-i sfânt
Nu mă frânge reproșul
Moale ca și alabastrul
Am sângele roșu
Roșu, galben și albastru

Rasa Noastră

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Refren (X2):
Din strămoși ne apărăm casa noastră
Luptăm și sperăm să conservăm rasa noastră
Astea nu sunt glume, sunt teribile sentințe
Se risipesc în dune nefertilele semințe.
În momentul de față, hai să nu mai punem botu’
Codu’ din modu’ de viață spune totu’
Cafele-s pe bandă, ne prevenim neadecvat
Până și laptele de mamă devine afectat
Tutun, alcool, cafea, mâncare canceroasă
Mai las-o-n p**a m*a, vreau sarmale ca la mama acasă
M-am săturat și de poluare, nu crezi?
Că-n București, chiar dacă ești nefumător, parcă fumezi
Fără remediu, stăm sub asediu
Omul se autodistruge, distrugându-și mediu’
O să doară gura, dar o să te roadă ura
Dacă la 40 de ani nu ți se mai scoale p**a
Pasez ziua de mâine la generații următoare
Aud strigătul suferinței: frații urlă tare
Astăzi știm, sănătatea-i ca de plastic
Oare cât o să trăim? Longevitatea scade drastic.

Refren (X2):
Din strămoși ne apărăm casa noastră
Luptăm și sperăm să conservăm rasa noastră
Astea nu sunt glume, sunt teribile sentințe
Se risipesc în dune nefertilele semințe.

Munca zi de zi e-ntr-adevăr un chin
Ca orice latin, găsesc adevăru-n vin
Sper să reușim să depășim pasa proastă
Vorbim despre rasa mea și-a ta (rasa noastră)
Istoria-i frumoasă, viitoru-i dramatic
Vom fi suprapopulați, dominați de poporu’ asiatic
Lasă poveștile, gândește, realitatea roade
Mortalitatea crește și natalitatea scade
Tot mai multe ****, zeci de operații
Săracii fac mai mulți copii decât bogații
Vad rodații în armonii ce vor să modeleze timpul
N-am văzut asemenea dezechilibru
Tot mai multe femei sterile
Nu pot să îmi pun temei în pământuri nefertile
Vreau să am cu ce să mă mândresc,
Nu vreau să îmbătrânesc,
Fără să-mi văd copiii mei cum cresc.

Refren (X2):
Din strămoși ne apărăm casa noastră
Luptăm și sperăm să conservăm rasa noastră
Astea nu sunt glume, sunt teribile sentințe
Se risipesc în dune nefertilele semințe.
*2007, parcă mă sperie tot ce văd în jurul meu,
Yo!
Da-le tot, copiilor, da-le tot
Piesa asta-i pentru stră-stră-stră-strănepot*

Templul Creației

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Refren (X2):
Taciturn ca un turn
Veghez în mediul nocturn
Când meditez, aterizez pe undeva pe la Saturn
În mod diurn, concurența mă ia ca exemplu’
În templu’ creației meditez și contemplu.
Cuvintele redau pustiu
Noaptea-ntreagă stau și scriu
Beau și știu că nu vreau să fiu încă-n sicriu
Sunt viu și sper ca-n cer nu-i un Dumnezeu orb
Simt hip-hop’ul cum simt propriul meu corp
Mereu sorb inspirație ca un ascet
De la cel de sus, scriind verset după verset
Am un magnet față de planul spiritual
Dar omul se agață de materie prin ritual
Contextual unei existențe efemere
Individual doar prin creație avem putere
Prin tăcere mă hrănesc când îmi vorbesc pereții
Prea mult obosesc de la circul vieții
Privesc cum te întreții cu micile detalii
Voi sunteți caporalii, noi generalii cu medalii
Ca vitralii primim lumina divină
Când scriem piese iese din noi adrenalină.

Ești luminat în subconștient de viziuni abstracte
Iar ce îți vin în minte sunt extracte inexacte
Pastrezi idei ca artefacte în mausoleu
Sinapsele sfârșesc s-aduci dreptate unui zeu
Stilul meu e artistic, pur stilistic, lingvistic
Aforistic, una verste? e al meu vers mistic
Caracteristic, am o metrică simetrică
Arhiva mea de texte este aproape kilometrică
Peste ape geometrică stă arca
Trimit porumbelu’ înainte de a debarca
Ar cam trebui acum să dezgrop
Memorii în liniștea de după potop
Pentru voi dau acest strop de hip-hop
Pur ca o minte care n-are nici un gând obscur
Pur ca Adam înainte de-a fi Eva,
Voi rima până se va scurge din mine seva.

Refren (X4):
Taciturn ca un turn
Veghez în mediul nocturn
Când meditez, aterizez pe undeva pe la Saturn
În mod diurn, concurența mă ia ca exemplu’
În templu’ creației meditez și contemplu

Un Alt Apus de Soare

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

(yo.. e timpu’.. hmm. ha ha… a venit momentu’ frate).
Văd acum cum cerul își schimbă din culoare
E un alt apus de soare
Frățioare, știu că doare tare
Văd păsări migratoare-n zare
Sufletu’ moare moale,
E real sau oare pare?
Văzând o floare-n care aeru-i bătrân plapând
Rămânând stăpân dau drumu’ la fum până-n plămân
Și rămân cu ochii-nchiși spre interior
Să mă regăsesc, când privesc, găsesc..
Lucruri ce mă depășesc
Tot ce vreau e să răpesc încă o secundă..
S-o păzesc, s-o pun să se-ascundă..
N-o s-o părăsesc, o să vrea să mă seducă..
Și deduc că dacă o s-o iubesc
Ea o să se ducă
Ceva îmi spune că se întunecă
Încerc să prind lumina dar îmi alunecă
Am în mânecă o ultimă scânteie
Ca speranța unei stele
Singura tichee din Calea Lactee.
Vreau să zic ceea ce urechea n-auzise
Lucruri care pot fi gândite, dar nu zise
Vă las manuscride, de zici că sunt Soffocle
La fel de înțelept precum câinele meu, Patrocle
Alte foi pe focle, arunc îndată
Din amur’ca ajung în pată
Prea multă muncă îmbată
Parcă văd un om mergând
Nu știu dacă pleacă sau vine.. da
Mi se părea că văd pe cineva
Ceva ardea în mine
Ca butucii arși de sobă
Avea o robă neagră
Și avea și pași de tobă
Simt cum se dilată timpu’
În atmosferă sumbră
Dominată de tipu’ cu chipu-n umbră
Până la marginile suprafeței,
Eu tac și fac ruga ca sluga
El avea gluga deasupra feței
Acum mă privea ca pe o țintă loială
Am 3 Ași, dar moartea are chintă roială..

Dansăm Pe Faleză

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Dansăm pe faleză, cântăm în engleză
Am scăpat de teză, viața e mișto..
Dansăm ca nebunii, poa’ să zică unii
Indiferent ce-or zice, viața e mișto! (x4)
Here we go, boys, here we go, here we go
Indiferent ce-or zice unii, viața e mișto
Dansează în figuri so move your body, baby
I’m your biggest fan, you are my pretty lady.
I’m the heartbreaker, I’m nobody’s shaker
Nu sunt băiat de cartier și nici nu sunt un șmecher
Nu țin cont de reguli și fac tot ce vreau
Vreau un sărut, te sărut și îl iau.
Mă gâdilă pe creier o idee genială
Mă gândesc ce bine ar fi s-avem bazin de înot pe școală
Fetele să vină-n clas’ cu slipurile ude
În loc de 4 profii să le lase toate nude.
Ideea ta îmi place dar ascult-o pe-a mea
Eu cred că-mi intră o gagică bună și așa
Ea o să fie.., eu o să fiu..
Să vezi cum o să.. tot liceu’..
Dansăm pe faleză, cântăm în engleză
Am scăpat de teză, viața e mișto..
Dansăm ca nebunii, poa’ să zică unii
Indiferent ce-or zice, viața e mișto! (x2)
O să ne-amintim cu regret despre toate
Câte am făcut, despre profa de mate
Despre proful de biologie, cel cu pălărie
Care venea la sfârșitul orei, bagă, să fie..
Îmi aduc aminte de prietenii din școală
Cu băieții de băieți stăteam câte-o pileală
(Pardon, telefonul n-are ton
Nu știu frate ce se-ntâmplă
Că nu mai am somn)
(Alo?) Alo, centrala? Uite care-i vrăjeala:
Cu fetele la poker e mai mare abureala
Pe dezbrăcate când se poate de vrei sau de nu vrei
Și rămân fetițele fără chiloței.
Fiți atenți unde vă băgați interesul
Trebuie să știi când să o faci pe perversul
Nu te juca cu pixul cu o fată frumoasă
Sigur îți va spune: ‘Ia-mă de nevastă! ‘.
Dansăm pe faleză, cântăm în engleză
Am scăpat de teză, viața e mișto..
Dansăm ca nebunii, poa’ să zică unii
Indiferent ce-or zice, viața e mișto! (x4)

' Dex - Profeții ale Realității

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Yo! În vis aud coru-i un paradis pierdut
Simt fioru-n care viitoru-va fi un nou trecut
Poate te-a crezut că poți să te consacri legii
Când vocea din adâncuri murmură sacrilegii
Multe sortilegii în religii de-abia scoase
Multe secte-n 2006 6 6
Ai grijă la schijă chiar după explozie
În noaptea asta vreau să beau eu cu ambrozie
Nimic nu-i roz, e nefiresc, putrezesc moaștele
Emisfera de seisme, cataclisme ce ne paște
E era, în care sfera, Terra, renaște
Pământu-i diferit, fericit cel ce cunoaște
Nu vor să se demaste profeții mincinoși
Tu-ți coși destinu’ ca apoi să-l descoși
Vezi oști de proști, împroști cu noroi
Dorința ta de a lupta apoi, cauți noi eroi

Refren (X2)
Cu o mână creezi
Iar cu alta desfaci
Cu privirea-mi vorbești
În cuvinte doar taci
Ziua faci pași, noaptea îi iei înapoi
Incapabili să vezi că schimbarea e-n noi!

Debitează exegetic apanajul meu profetic
Fac discurs apologetic pentru tot ceea ce-i etic
Sunt un nou gen, exogen, de mutagen estetic
Într-un mediu omogen mă păstrez halogenetic
Cu armament nou etic, filosof cu ciocanu’
N-am intrat în joc c***e ca să văd cum sare banu’
Hipnotic te conduc într-o lirică Shambala
Cu cerneală împrăștii boala, când mă vezi cu pix și coală
Rupi zabala când rimezi, decimezi deja corupta
Ce se-nfruntă neîncetat din cei care se luptă
Culeg aripi de luptă, fiare, prind în gheare
Pe cei ce încă speră într-o salvare a ei sub soare
Lăsați în chin, pătați de sângele divin
În plin declin, pe deplin, înclin să mă-nchin
Decât să-nchin la idoli un potir plin cu vin
Prefer să beau frate cu Socrate venin!

Refren (X2)
Cu o mână creezi
Iar cu alta desfaci
Cu privirea-mi vorbești
În cuvinte doar taci
Ziua faci pași, noaptea îi iei înapoi
Incapabili să vezi că schimbarea e-n noi!

Extrag intersecția vieții direct din sarcofag
Despart marea cu un mic în loc de toiag
Trag trecutu’ după mine, ‘nod un nou episod
Lăsați în urmă urma și urmați-mă-n exod
Pe eșafod văd condamnați gata de execuție
Trădați de sistem, lichidați din precauție
Îți predau ție judecata lumii
Am o parte din figura obscură ca partea-ntunecată a lunii
Te limitează viața, nu ne limitează moartea
În cimitir muribunzii își delimitează partea
Ești ca și cartea, care-a stat necitită
Prafuită pe copertă fiind c-a stat neclintită
Soarta-i necinstită, marea ta e calmă
Pe val mă avânt când îmi iau destinu-n palmă
Am luat decizia c-o să-mi văd muchia de zar
Doar dintr-un gest ca Caesar : „Alea jacta est!”

Refren (X4)
Cu o mână creezi
Iar cu alta desfaci
Cu privirea-mi vorbești
În cuvinte doar taci
Ziua faci pași, noaptea îi iei înapoi
Incapabili să vezi că schimbarea e-n noi!