Batique – Versuri.pro

Nimic de Ascuns

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

I:
Nu vreau să mă înțelegi greșit
Cu ce-am să spun pe track
N-o fac să impresionez
Vreau doar să mă descarc
Am simțit din plin durerea
Am trecut prin clipe grele
De multe ori fugeam de-acasă
Doar să scap de ele
Eram doar un copil pustan în clasele primare
Cu planuri mari în viață, știi tu la fel ca oricare
Visam s-ajung să fiu și chiar credeam în ce-mi doream
C-o știi c-așa va fi la toți mândru povesteam
Ai mei munceau din greu eu știam nu-i judecam
Chiar dacă au fost momente când lipsa o simțeam
Vroiam să fii acolo să-mi spuna o vorbă bună
Da, vroiam să fii acolo doar să-mi spuna o vorbă bună
De multe ori tăceam ziceam că poate așa-i mai bine
Să nu spun nimic, să tac, să țin doar pentru mine
Ziceam că timpul trece și spală păcatele
Dar nu știam că-n fiecare zi apar altele și altele.
Și parcă tot așa e mersul
Întrebări se pun dar ne răspunde universul
Cine sunt defapt spune-mi te rog căci vreau să știu
Mă-ntrebam întruna până noaptea târziu
N-am fost răsfățat, mi-au spus că trebuie să muncesc
Să primești ceva, nu-i suficient doar să-ți dorești
Pe moment nu-nțelegeam credeam că ei glumesc.
Dar acum știu că vorbeau serios
Sincer le mulțumesc.
Refren : [x2].
Ar fi multe de spus, da, pe foaie de pus
După atâta vreme acum că timpul s-a scurs
Când te uiti la mine ca și cum vrei un răspuns
Asta am fost, asta sunt, n-am nimic de ascuns.
II:
Vroiam să cresc, odată, credeam că asta-i rezolvarea
Că problemele dispar odată cu maturizarea
Și-am crescut m-am făcut al dracului de mare
Devenea din ce in ce mai greu nici vorba de schimbare
Ai mei pierduseră firma au muncit atât de mult
Aveam doar 16 ani știi cât de tare m-a durut.
Să știu că statu-n care stau atât de tare ne-a fu**t
N-aveam incotro. Decât s-o luăm de la început.
Și-am început să bag și muncă-n paralel cu școala
Treaba devenea serioasă terminasem cu prosteala
Mi-au spus că asta-i realitatea și că trebuie să-i fac față
Nu pot să renunț, vreau să fac ceva în viață.
Poate îmi doream și eu cândva să fac o facultate
Doar că la 18 și-un pic eram deja băgat în rate
Și cum nu aveam pe nimeni care să mă țină-n spate
Am renunțat complet la ideea că se poate.
Dacă eram copil în puf poate nu m-apucam de rap
Poate eram mort de beat într-un club, ce de ca*at
Dacă așa a fost să fie nu regret nimic am spus
Sunt sincer cu tine, n-am nimic de ascuns.
Nu vreau să mă înțelegi greșit, am spus și mă repet
Timpul trece repede, dar totodată atât de lent
Asta-i fragment din viață, nu știi mâine ce te-așteaptă
Căci visele durează până ceasul te deșteaptă.
Refren : [x2].
Ar fi multe de spus, da, pe foaie de pus
După atâta vreme acum că timpul s-a scurs
Când te uiti la mine ca și cum vrei un răspuns
Asta am fost, asta sunt, n-am nimic de ascuns.

Ocean de Bucurie

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Refren 2x:
Cu mine mereu în suflet îmi dai speranță,
În fiecare zi, în fiecare dimineață,
Ești totul pentru mine, cel mai bun de la viață,
Tu îmi aduci mereu zâmbetul pe față.

Se întâmplă totul într-o clipă și nu-ți vine să crezi,
Ai impresia că visezi, pe moment nu realizezi,
Începi să suni în stânga, dreapta, dai zeci de telefoane,
Părinți, prieteni, frați și le dai vestea cea mare,
Că urmează să devii și trebuie să fii mai responsabil,
Că viața te premiază și ce-ți dă e rambursabil,
Emoții grele te-ncearcă, n-ai simțit asta vreodată,
Plutești ca pe un nor atunci când afli că ești tată, și-ată
Primul pas mare spre maturizare, 9 luni se ascund rapid și vezi imensa realizare,
Suflet blând și inocent, bine ai venit pe lume,
Ocean de bucurie, e timpul să primești un nume,
Lacrimi curg de fericire, clipa-n sine sărbătoare,
Familia se-ntrunește ca la mare adunare,
Momentul e magnific, rămâi fără cuvinte căci e incredibil sentimentul de a fi părinte.

Refren 2x:
Cu mine mereu în suflet îmi dai speranță,
În fiecare zi, în fiecare dimineață,
Ești totul pentru mine, cel mai bun de la viață,
Tu îmi aduci mereu zâmbetul pe față.

Nu vezi sub ochii tăi cum crește, zâmbește,
Steaua de pe cer acum îmbrățișează-ți strălucește,
Primii pași, primu’ mamă, primu’ tată, prima oară, fac să uiți de toate și de tot ce te-nconjoară,
Ochii mari și luminoși, nu te mai saturi să-i privești,
Vorbești despre ei și-ncontinuu te mândrești,
Stai, ore-ntregi nemișcat privind cum doarme,
E dar divin din cer și-ți mulțumesc ție, Doamne,
E alinare pentru suflet când vii supărat acasă,
Copilu-ți sare-n brațe și de nimic nu-ți mai pasă,
Nu mai contează nimic, lumea devine mică,
Treci peste bariere căci nu mai există frică,
Există doar iubire, tablou viu de primăvară,
Cerul e senin, raze din el coboară!
Și simți când ești părinte, chiar nu se compară,
Ai acasă un copil, ai acasă o comoară.

Refren 2x:
Cu mine mereu în suflet îmi dai speranță,
În fiecare zi, în fiecare dimineață,
Ești totul pentru mine, cel mai bun de la viață,
Tu îmi aduci mereu zâmbetul pe față.

Tot Ce Simt (feat. Dex Si Bred)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Știu legume care sunt de prea mult timp pe piață,
Care nu se vând, când le ascult mi se face greață.
Știu MC buni care sunt de mult în branșă,
Care stau privitori la cer să li se acorde o șansă.
Dar promovăm c***t că asta se cere,
Se consumă zilnic mii de ritmuri de manele.
Dau volum în boxe, sper să se spargă ceața
Și pun rima pe țeavă cu gându’ să le sparg fața.
Dau tot ce simt, nu mă ascund, n-am de ce,
Conștient că o să mor sărac, făcând doar ce-mi place.
Muzica asta mă atrage, e magnet pentru mine,
Ma duce, mă poartă, mă face să mă simt atât de bine.
Fiind diferiți de restu’ lumea tinde să vorbească,
Să condamne, să ne judece fără să cunoască.
Mulți ascultă, nu înțeleg. Le dau scris pe coală albă,
Vor să-mi afle viitorul, atunci să-mi citească în halbă.
[refren]
Pot să scriu despre chestii care să nu prea conteze,
Dar ce vreau să-ți dau de fapt nu sunt doar versuri să rimeze,
Că peste 70 de ani, când probabil nu mai cânt,
Vreau să scrie RAP în loc de RIP la mine pe mormânt.
Pot să scriu despre chestii care să nu prea conteze,
Dar ce vreau să-ți dau de fapt nu sunt doar versuri să rimeze,
Că peste 70 de ani, când probabil nu mai cânt,
Vreau să scrie RAP în loc de RIP la mine pe mormânt.
Sunt poetul ne-înțeles plin de stres ce am ales tristețea,
Încă de mic m-a fascinat, am tot cules
Roadele ei pe diferite alei pline de tei,
Prin ochii mei poți observa tot ce n-ai înțeles.
Ferice de cei ce n-au gustat din mers prezența ei,
Absența ei justifică demența, înconjurat de lei.
Când te apucă nebunia, banii n-aduc fericirea,
Cu privirea pe sticlă mulți așteaptă oștirea.
Sunt comandant combatat în fruntea armatei condamnat,
Să combat tot ce-i fals. Scuip ce-i adevărat.
Dac din antichitate de prin temnițe uitate,
Întunecate prin cetatea ce zace-n fiecare.
Porți ferecate, lanțuri și lacăte încearcă-ne,
Ca să găsești chakrele care zac adânc în oricare.
Răspunzi la întrebări, nu primești și atunci doare,
Când eu te pun să zidești cunoștințele primare.
[refren x2]
Pot să scriu despre chestii care să nu prea conteze,
Dar ce vreau să-ți dau de fapt nu sunt doar versuri să rimeze,
Că peste 70 de ani, când probabil nu mai cânt,
Vreau să scrie RAP în loc de RIP la mine pe mormânt.
Trăim într-o societate extrem de ciudată,
Izbit de plăceri, dorințe, identitate furată.
Tehnologia îți ține mintea obsesiv ocupată,
În loc să-ți croiască drumul ce duce la Tata.
Partea aceasta din idee prăfuită, uitată,
În glumă luată apoi la ghenă aruncată.
Crezi cu adevărat, arta e înlăturată,
Se fac bani grămadă din nou, valoarea promovată.
Și ce dacă ar zice unii „ia-te după nebunii
Ce educă copiii să migreze ca și hunii”
Un nimeni parvenit la cârma ambarcațiunii,
Pe TV, incultura fiind staru’ emisiunii.
Mă dedic și predic din centru’ furtunii,
Pentru toți străbunii și martirii națiunii.
A sosit vremea să ne trezim din somnu’ rațiunii,
De-aia urlu ca lupu’ dacic la lumina lunii.
Pot să scriu despre chestii care să nu prea conteze,
Dar ce vreau să-ți dau de fapt nu sunt doar versuri să rimeze,
Că peste 70 de ani, când probabil nu mai cânt,
Vreau să scrie RAP în loc de RIP la mine pe mormânt