Axi – Versuri.pro

Gândire Magică

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Hai s-o dăm așa
Cum se face, cum ne place
Gândurile vin necugetate, gata să îmbrace
Diverse forme reale și abuzate
Ca să vezi că instinctul primar
Încă vrea să atace
Să stea mereu acolo, să stea în carapace
Să iasă la lumină când se vor întoarce
Ca un amalgam de imagini dinamice și statice
O suită de mutări tehnice și tactice
Cu tot cu un abuz, totul devine mai confuz
Treaba merge nu prea calm
Dar totul e pe plus
Și să stau să mă gândesc la ce puteam să fac
Mai bine că nu am acționat
Și am așteptat, am știut să fiu cugetat
Nu neapărat, că totul s-a dus prea urât
Prea coxat, prea fumat, aha, prea rupt în 14
Ca să vezi că conștiința deja se retrase
Precum ziceam că înainte, nu trebuie cuvinte
Gândirea este magică
Să vezi cum se-ntinde
Acum, haide simte.
Cu o atitudine barbară și una pozitivă
Totul se duce în derivă
Sau poate parcă, totul merge pe eschivă
Cu o stare agresivă, cu o dorință colectivă
Se agravează și poate devine depresivă
Gândirea ostentativă e mai nou inofensivă.

Confesiuni (feat. Dorin)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Dorin:
Fiți atenți!
Axi și Dorin direct din studioul de bază
Yo, yo, yo.
Axi:
Îmi căutam idealul de când eram un mic copil
Eram fragil, dar abil, la școală ostil
Avem destule răni, trebuia să ies din belele
Dar niciodată banii nu au vindecat sechele
Amintirile vin ca un drum pe culmi înalte
Ține cont de alea bune, dar și de celelalte
Totul e doar de formă, mister ascuns în față
Dai ultima carte pe ultima speranță
Condiția e precară, tranzacțiile să iasă
Mai târziu te simți ciorditor în propria casă
Începi să mergi mai departe, nu te uita-n spate
Totul e un maraton frate, rezistă cine poate.

R x2:
Te atenționăm cu acest mesaj ca să-ți meargă capu’
Ești conștient că după piesa asta ești dat dreacu’
Dacă mintea ta e praf sau e una cu pereții
Noi nu facem pe adepții, profeții, noi suntem poeții.

Axi:
Indiferența domină, iar mila tre’ să dispară, dar
Am învățat când să fiu bun și când să fiu o fiară
Am gândit, am făcut, am profitat, am înțeles, am șters
Am pus invers gesturi și fapte fără de-nțeles
Dezolat, crispat, poate la fund uneori m-am dat
Supărat și cu toate astea tot am mai învățat că
Separeul între stări merge închis, încă rezistă
Viața e caracterizată de o culoare veselă sau tristă
Nu contează ce afirm sau mai am de exprimat
E o diferență scurtă între minciună și păcat
Cine a spus să fiu cel mai bun sau cel mai tare
Am amici mulțumiți ce au puțin din fiecare
Pe bune se spune, că diavolul spune multe minciune
El defapt se supune, vorbește chiar și prin rațiune
Viața ta a început să curgă rânduri, rânduri
Sunt de părere că cel mai bun somn e-ntre 4 scânduri.

Dorin:
Aveți niște așteptări ridicole de la mine
Când îmi circulă-n cap doar idei meschine
Nu am decât o imagine banală imprimată pe retină
Când mă uit la lume așteptându-mă să-și revină
Dar sunt ancorat și exilat în acest spațiu temporal
Ca să mă hrănesc din ură, avid ca un șacal
Nu mă supun normelor riguroase ale voastre
Ca și Camus sunt absurd, craniul îmi crăpase
Limitându-mi puterea rațiunii, pe care voi o idolatrizați
Urmașii lui Cain, aștept să mă trădați
De-aia prefer să nu am limite, am doar un instinct animalic
Când dați în mine, să vă înec pe toți ca-n Titanic
Fără mustrări false de conștiință de care tot vă plângeți
Și să le spun demonilor din mine „Acum puteți să râdeți!”
M-am izolat intenționat, m-am mascat și am plecat
M-am lăsat căzut în păcat, în schimb rămân adevărat.

Tristețe și Fericire

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Toate vin, sigur, cu fiecare rezolvare
Încet, nu te grăbi, e timp pentru fiecare
Nu este greșit să te gândești cu pași înainte
Destinul nu prea ține cont de ce ai tu în minte
Spiritul oscilează între fericire și mâhnire
Nu lua decizii la tristețe ori fericire
Merg încet, adânc, apăsat pe linia moartă
Îi răspund cu interes celui ce mă caută
Ai rămas rănit, nu ai știut cum să ascunzi golul
Totuși ai pierdut o luptă, dar nu și războiul
Nu se dă nimic pe tavă, așa că învață
Fii pregătit pentru orice… așa e în viață
Poți fi concentrat, dar și relaxat
Ești captivat de ceai și aroma de tabac
Îmi place să iau cât mai mult, o dau la-ntoarcere
La fel îmi hrănesc apetitul de cunoaștere
Nu are relevanță care sunt condițiile
Niciodată să nu uiți valorile, tradițiile
Ce e bun și ce e rău, nimic nu se pierde
Fiecare gest făcut, Cel de sus te vede
Ia-o pe drumul tău, urmează-ți calea, chemarea
Lasă modelele din jur ce nu-și au relevarea
Nu răzbunarea e arma, uită de concurență
Totul e amiabil, rezolvarea prin clemență
Când te simți slăbit nu lăsa frica să vorbească
Vei rămâne abătut și ea tot o să crească
Nu contează prima greșeală, cu toții am greșit
Dar cine crezi că a greșit și dup-aia s-a oprit? (a)
O viață în derivă și speri la victorie
Orice ai face nu vei fi îngropat în glorie
Scoate-ți masca, arată-ți adevăratul chip
Nu de om pozând în bine, ci de om necioplit
Totul e confuz în teatru, un teatru de păpuși
E ca un bătrânel dezorientat ce bate pe la uși
Unii nu par chiar cine sunt, au mai multe firi
Te ascunzi în spatele caracterului ce îl admiri?
Un om închis în sine nu-și arată ideile
Este precum cel necopt în prezența cu femeile
Nu condamna orice specimen de coate-goale
Dacă știe bunele moravuri și valorile sociale
Unii dintre voi nu se vor schimba mereu
Chiar dacă vor fi și ei… la bine sau la greu

Restanțe

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Dau cu pace, încep să merg pe un drum lung,
Soarta nu știe, dar eu știu unde vreau să ajung.
Lumea în care trăim nu e stabilă deloc,
Parcă ar fi șansa de la jocurile de noroc.
Nebunul din tine se ține să fie cuminte,
Dar el mereu va intra doar cu capul înainte.
Deja simți o motivație când ai început să bagi,
Amicii tăi știu că nu fumezi, dar îți place să tragi.
Te apuci cu o țigară azi, cu o țigară mâine,
Treptat observi că nu mai ai bani nici de pâine.
Gândirea e ca o marjă de eroare, nostalgic,
Ea lucrează și-ți reprezintă sufletul de plastic.
Dacă rimele ar fi gloanțe, așa cum pretind eu,
Lovitura decisivă nu s-ar da așa de greu.
Instinctul trebuie urmat, nu e ceva ce face bun,
Remarci cu precizie că mintea ta e făcută scrum.

R x2:
Mesajul care-l dau e o mitralieră cu gloanțe,
Dacă nu știi cum s-o folosești, rămân restanțe.
Fii atent la ce vorbesc, deci fii pe fază,
Dacă ai ceva să-mi spui, spune-mi-o în față.
Nu te va ajuta în nici măcar o situație,
Ajungi la maturitate cu cea mai mare grație.
Te apuci de droguri, îți crește barba-n cioc,
Nici te uiți bine și pe părinți tre să-i îngropi.
Ma simt privilegiat ca cireașa de pe tort,
Nu ca aș fi special, dar am învățat cum să mă port.
Doctoria mea e bună, stai acolo liniștit,
Eu sunt vrăjitorul care-ți face vrăji și dă pe beat.
Îi pupi pe toți în p***, nu ai nici un ideal,
Dar oare ce-o fi mai bine, la bal sau la spital?
Începi să vezi pete, să vorbești și să suni,
E clar că-n final ai ajuns la nebuni.
Răsuflu ușurat, trăgând aer în piept,
Aici e vorba de viață, aici e vorba de respect.
Alții doresc să facă vrute și nevrute,
Zic să pui mâna să ai ce învârte și ce f***.

Un Singur Drum

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Când vorbești cu mine, stai drept, coerent,
Drumul ce-l parcurgi singur e cel mai eficient.
Când mă gândesc câte versuri am creat și am ucis,
Trebuia să am inspirație și să mă apuc de scris.
Aș vrea s-o ard acum, cum n-am mai ars-o niciodată,
Cu rime la bucată să mă știe lumea toată.
Mesajul este totul, asta este ce contează,
Gândindu-te afli mesajul în clipele ce urmează.
Cuvântul este glonțul, arma este flow-ul,
Iar dacă ajunge la țintă apare ecoul.
Ca și joint-ul ce arde în bătaia vântului,
Rimele curg prin versuri și prin puterea cuvântului.
Nu aștept să spun ce vreau să gândesc, vorbesc,
Vreau să spun ceea ce cred, nu mă opresc.
Mai scriu o rimă, două, mai meditez, mai compun,
Totul deja o ia înspre drumul cel mai bun.
După mulți ani începi să te trezești, devii treaz,
Ai de mers pe-un singur drum, n-are macaz.
Dacă am dorit această muncă, și chiar am vrut-o,
Și chiar dacă am un mic defect, uite c-am făcut-o.
Realitatea vine și chiar îți strică trip-ul,
Cu timpul, vezi că ți se derulează filmul.
În rău sau în bine, nu e prea departe,
Trăiește clipa de parcă ai juca ultima carte.
Nu fi așa de sceptic ce-ți rezervă viitorul,
Toți au căzut, poate chiar tu ești următorul.
Toți sunt pe interes, toți vor să se scoată,
Amicii buni sunt delicvenții de altă dată.
Trebuie să ai cultură să înțelegi această superbă partitură,
Fără măsură, ai nevoie de o idee prematură.
Pentru cei care au ajuns mai sus ca pigmeii,
Au aspirații să fie mai sus și decât zeii.
Mergi pe alei închise, stouri stinse, neaprinse, rime scrise,
Muzica asta nu e făcută pentru niște p***e.
Nu te da bătut, urmărește-ți idealul din prima,
Mereu a fost și va fi, speranța moare ultima.
Trebuie să ai c****e să dai la microfon,
Gluma se cheamă ce ai tu în pantaloni.
Ne arăți că ai c****e și duci toată iarba,
Dar dacă nu ai nimic în cap, tot degeaba.
După mulți ani începi să te trezești, devii treaz,
Ai de mers pe-un singur drum, n-are macaz.
Mai spun un vers, două, mai fac niște pași,
Vreau s-o dau underground, direct din Iași.