Epoch - Film Prost

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

N-am minute, viața mea e un efect secundar,
Prezent fizic, ca mental încerc să dispar.
Mă-nnec în liniște și țip rar,
Nedefinit de tipar și cât timp ard.
Două personalități, încearcă-ne,
Chiar că ne vedem cheful de viață-n cearcăne.
Revăd prostii și noaptea nu mai dorm,
Umblu c-un nor deasupra capului ca Storm.
Sub influență, albastru de metil,
Moartea-i evidentă, eu încerc să mă sting subtil.
Nu mă simt umil, încerc să fiu chill,
Să n-ajung prăjit la pachet ca un Happy Meal.
Verific pulsu, stresat de impulsuri,
Setat să-mi urmez cursu să găsesc răspunsuri.
Prădat de vulturi, scriu frânturi,
Parcă-s mulțumit cu ce-am ca un sărac cu neajunsuri.
Sătul de trucuri, nu mai ține vrăjeala,
N-am chef să m-agit, și-i degeaba osteneala.
N-am cheia succesului, schimbă yala,
Mai pune picioru-n prag și gata cu smiorcăiala.
Îți piere fala, intru ca Ragnar în Valhalla,
Constrânge boala, viața-i alandala.
Mă simt ca un Protoss fără Khala,
Mai exact, îs ca Dean Winchester fără Impala.
[x2]
N-am direcție-n care să pornesc,
Să găsesc liniște, asta-i tot ce-mi doresc.
Inevitabil o să cresc, în bine sau rău,
Realizezi că tre’ să lupți pentru ce-i al tău.

viata alandala – Versuri.pro

Epoch - Film Prost