Stephen Crane - Undele Negre

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Îmi explicam trecerea argintie a unei nave pe timp de noapte,
Mătuirea fiecărui val trist pierdut,
Boomul în scădere a lucrurilor din oțel se străduiește,
Micul strigăt al unui bărbat,
O umbră care se încadrează în noaptea de gri,
Și scufundarea stelei mici;
Apoi, deșeurile, departe de apele,
Și legătura moale a undelor negre
Pentru mult timp și în singurătate.

Underman - Valuri Negre

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Frumos și colosal inocent totuși letal
Camera mea este spital pentru că stilul meu este grav bolnav
Pereții și muzica ce mă înconjoară
Sunt tot ceea ce mă separă de tine și restul lumii de-afară
Și-atunci când deschid ușile să plec mă înarmez
Echipat cu experiența anilor ce-au fost și care-mi dau crez
Dau piept cu orașul fantomelor
Ce-a izgonit normalul din limita normelor acum de ordinul tonelor
Aici cad mulți uciși de propria ignoranță
Atinși în stomace au uitat să mai digere speranța
Sunt alei pline de vise sparte precum niște cioburi
Unde oamenii sunt dependenți de alcool sau droguri
Și eu am misiunea să urc muntele ăsta învăluit în fum
Să înfig steagul victoriei pe vârf probabil că sunt nebun
N-am nimic de pierdut adevărul este aici eu îl grăiesc
De când trebuie să îți cer ție dreptul ca să trăiesc?
Încerc să mă stăpânesc sper să reușesc
Trăiesc filme de groază și mi-e greu să nu mă îngrozesc
Vreau anestezie totală
Să nu mai simt nimic când sunt lovit de această forță fatală rafală după rafală
Astea sunt ploi cu apă sau sloiuri de gheață
M-a orbit total decorul ăsta împuțit de suprafață
Vad doar îngerii deasupra a tot
Probabil am puteri extrasenzoriale sau de fapt sunt mort.
Alerg fără să mă uit înapoi
Ignor țipete de groază și sar peste cei moi așa-i la război
Că dacă mă opresc ăștia mă prind din urmă
Cei pe care i-am trimis în lumea de apoi și-acum sunt doar o umbră
Ramâi surprins când îți spun asta?
Sapă adânc prinde și ține-te bine de sârma ghimpată din fața ta
Când vine sfârșitul totul în jur se-ndoaie
Nu mai interesează pe nimeni cine cum sau ce a scris pe foaie
Sunt atât de obosit dar n-am puterea să dorm
Vreau să trec dincolo dar nu mai găsesc tăria să mor
Tagul de la gât este de fapt un semnal
Existența mea o mână de litere și cifre gravate adânc în metal
Memoria este vie ea moare odată cu mine
Un șir de scene teribile la care primele rânduri sunt pline
Până atunci tocesc tălpile de la bocanci
Pe creste pline de tranșee ale acestor titani înalți
Unde sunt ăștia vii să lupte alături de noi
Am să-i chem din gropi pe cei ce-au fost dacă nu mă mai pot baza pe voi
E despre dragostea pentru ai mei
Din simplu motiv că sunt gata să cad împușcat pentru unii dintre ei
Nu știu unde se duc eroii probabil sus lângă soare
Este doar un singur mod de a-mi răspunde la această întrebare
Și dacă tot plutește tensiunea asta între noi
Hai să ne ciocnim până la gât în noroi doi câte doi
Că nu pot să stau locului parcă stau pe ace
Cu atâta conflict în jurul meu cum aș putea să-ți dau omule pace?

valuri negre – Versuri.pro

Stephen Crane - Undele Negre

Underman - Valuri Negre