Vers 1:
Câteodată mi se pare că nimeni nu mă-nțelege,
Nu mi se pare, nu mi se pare, dar, pe hodă, așa și este.
Ei mă văd din depărtare și nu știu cum aici trăiesc eu,
Fiecare zi e sărbătoare și nimeni nu ne mai oprește.
Haide cu mine, patzani, să ridicăm ceva bani,
Că nouă ne trebuie mai tare, să ne ajungă pe 10 Ferrari.
Să ne vadă dușmanii și din depărtare cu noi nimeni nu se compară,
Limba noastră e o comoară, uneori unele comori te omoară.
Stai liniștit, mi-a zis odată un frate,
Nu numaidecât tu mereu să ai dreptate,
Că noi o să venim cu pistoale automate
Și din zi o să facem noapte, nimeni ca noi nu poate.
Nimeni nu ne stă în cale, deasupra la toți e un soare,
Vrem bani ca la Gigi Becali, schimbarea cel mai tare doare,
Doare… Începe din interior, cum ți-am mai zis anterior,
Eu o să fac rap până când aș muri!!!

Refren:
Eu n-am uitat de unde m-am ridicat,
Eu nu iert pe aceia care de-acum m-au trădat.
N-am uitat cum atunci ai procedat,
N-ai știut că ăsta-s cel mai tânăr împărat.
Eu n-am uitat de unde m-am ridicat,
Eu nu iert pe aceia care de-acum m-au trădat.
Eu nu am uitat… Botanica…
Tu mereu ai să fii în mine și mereu aș fi a ta.