Parazitii - Super Sclavi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

O clipă doar să ascultați zic,
e vorba să explic
metoda ce se aplică
pentru că vi se face scârbă.
Pentru cei lucrați cu ușa-n gură
ce pândesc o zi mai bună,
dar se umilesc,
nu-i stimă.
Să vină
mintea la cap într-un târziu,
știu, omul de jos s-a dezvățat
capul plecat, respectul de sine abandonat.
Meciul stăpân-sclav trebuie stopat.
Cap în cap se bat
două lumi, când 20 e aproape terminat
sclav
patentat, educat, învață să fii.
Banii conduc,
relațiile te duc sus,
mintea are ultimul cuvânt de spus.
Azi, n-ai bani, n-ai sănătate;
lovit de soartă pe la spate,
poți să mori în singurătate.
Ești super-sclav într-o lume super dezvoltată.
Liber n-ai să fii vreodată, tot încerci,
ai respectul meu,
sunt profund mișcat.
Acțiunea-i de cinci stele,
ești adevărat.
Mare grijă, mai departe poți fi îngropat într-un lac înghețat.
Nu uita că ești nimic-pitic, neglijat,
super-sclav în aparatul de stat.
Nimic nu-i mai rău ca vorba-n gol.
Clipa ne învață despre monopol.
Nu mai vreau să mă știu ca înainte,
existența noastră de doi lei ne apasă.
Bătăi de cap, bătăi în cap,
toate vi se pun capac, dar nu,
diplomații, papagalii nu ne fac
ei caută s-o fure
tot cu lumânarea.
Ei ne mănâncă pâinea
și ne fură sarea.
Intențiile sunt bune din partea lor,
noi încercăm să-i rezolvăm:
îi luăm la omor.
Creierul s-a luminat, s-a luminat, s-a luminat,
dar nu mai e culcat (?) și vi s-a micșorat
Nu vreți să vedeți, să știți, să înțelegeți,
Voi mai bine vă beliți ochii pe cai verzi.
V-am lăsat!
Banul vorbește,
ridică, ferește,
dar pe altă parte
lovește, umilește.
Nu vreau să put de bani,
că loveaua prostește;
cultura valorii candește.
Cel cu avere pentru ea trăiește.
Nu pot, nu reușesc să mă văd pe muntele de aur,
ori îngropat pân’ la gât în al meu tezaur.
Ai mult, vrei mult mai mult.
Până să-ți dai seama redevii un incult.
Nu știi ce mai vrei de la viață,
ai vrea altceva, când ai totul în față.
Devii sclav al dorinței, propiul coșmar,
și dacă mai ești om, realizezi că-i în zadar.
Revii la realitate ca simplu sclav,
super-machelache în aparatul de stat – un nimic.
Născut fără cap, fără gât, fără rest
ești bun de propagandă pentru cei din vest
Nu mă iubesc, deci cum să te iubesc?
Mă feresc de tine ca de dracu’ și nu mă opresc.
Să-ți dau un ban? să nu-ți dau un ban?
Mai bine-ți dăruiesc un șut în cap
și te scap – ai ghicit!
Iau medicamente să fiu fericit.
Mă felicit pentru dispută.
Noi am încheiat, dar încă se discută.

super sclav – Versuri.pro

Parazitii - Super Sclavi